Antologie cu amintiri despre Paștile copilăriei

Scriitorul Menuț Maximinian aduce în atenția iubitorilor de tradiții și de cuvinte frumos așternute laolaltă antologia „Povești de Paști”, cuprinzând amintiri pe tema Sfintelor Paști, în principal din copilăria celor invitați să scrie: prozatori, poeți, etnologi, istorici, jurnaliști, clerici, lingviști și medici. 

Antologia se deschide cu poezia La Paști de George Coșbuc. Varujan Vosganian, președintele Uniunii Scriitorilor din România, este prezent cu poemele intitulate Sărbătoarea Învierii și Vinerea Mare, scriitorul Dinu Flămând participă cu un sensibil poem, Valentin Marica scrie o meditație cu inflexiuni teologice și poetice, Ana Herța își amintește de pregătirile pentru Înviere în copilăria de la Zagra, iar Leon-Iosif Grapini deapănă amintiri despre tradițiile din copilăria petrecută la Șanț. Olimpiu Nușfelean asociază sărbătoarea Paștilor cu una „a deschiderii spre lume, a trezirii în lume, a întâlnirii ochilor cu lumina”; preotul poet Ioan Pintea publică rânduri luminoase despre Runcul meu, Ierusalimul meu, în timp ce Gavril Pompei afirmă că La Paști învie și țărâna și re­construiește atmosfera pascală a satului Târlișua, acolo unde s-a născut și Rebreanu.

În anumite sate, oamenii cântau colinde de Paști, iar acad. Ioan-Aurel Pop exemplifică cu astfel de versuri colindele pe care le cântau mama și bunica sa în copilărie. Acad. Sabina Ispas analizează câteva dintre simbolurile, rosturile și ritualurile perioadei pascale prin prisma etnologiei. Constantina Raveca Buleu, lingvist, își amintește de emoția cu care participa ca un spectator plin de răbdare și curiozitate la tradițiile și ritualurile specifice. Etnologul Vasile V. Filip descrie jocurile copilăriei care căpătau un alt înțeles și o altă logică în cele trei zile de Paști.

Mircea Gelu Buta relatează momentul premierei tabloului simfonic „Săptămâna luminată”, la Opera Națională din București, la 29 aprilie 1943,  exprimându-și tristețea că acesta rămâne uitat. Paștile copilăriei sunt consemnate cu bucurie și de Ion Buzași, Elena Cîmpan, Alexandru Cățcăuan, Melania Cuc, Mircea Daroși și Traian Săsărman.   

Înțelesuri teologice despre Ziua Învierii aduce, în articolul Cântare de biruință, IPS Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sătmarului, iar PS Părinte Macarie, Episcopul ortodox al românilor din Europa de Nord, publică amintiri despre Paștile copilăriei, cu Dumnezeu la masă și cu cerul aproape. Emil Radu Moldovan, Gavril Moldovan, pr. Vasile Bent, Gabriel Lazany, Ștefania Stere, Alin Cordoș, Marius Pintican, Ioan Seni, Veronica Știr, Victor Știr, Alexandru Pugna și Ion Radu Zăgreanu întregesc paginile cu amintiri ale bistrițenilor, la care se adaugă și rândurile antologatorului, Menuț Maximinian, publicist și etnograf. 

Capitolul „Invitații bistrițenilor la Sărbătoarea Luminii” creează un veritabil dialog al scriitorilor din alte părți ale țării cu cei din Bistrița. Iată autorii și titlurile lor: Iulian Boldea - Noaptea de taină a Învierii, Ștefan Borbely - Ce s-a întâmplat, de fapt?, Leo Butnaru - Bucură-te, mielul lui Dumnezeu!, Constantin Cuble­șan - Hristos a înviat!, Simona-Grazia Dima - Un acum, exuberant, Gellu Dorian - Bucuriile de Paști, Nicoleta Milea - Urcând Golgota spre Lumină, Ion Mureșan - Clopotele din ziua de Paști, Hăinuțele de Paști, Doina Rad - Lumină crescând, Ilia Rad - De Paști, în satul vesel, Otilia Țeposu - Lumina Sfântă a Învierii; Așteptarea; Împăcarea și iertarea; Biruința Luminii, Ileana Vieru - Miresmele primăverii.   

Pe lângă valoarea literară autentică, volumul „Povești de Paști” constituie o binevenită culegere de material etnografic, la care generațiile din viitor vor putea apela pentru a înțelege cum se pregăteau românii pentru a întâmpina Sfintele Paști, cum se trăiau tradițiile populare pascale, cum se manifesta credința ortodoxă în satele bistrițene, precum și în alte regiuni românești.