Instrumente în arta scrisului din secolele XVIII-XX

Într-o perioadă în care scriitura are iz electronic, în care aproape că uităm mirosul cernelii ori scrijelitul stiloului pe hârtie, Muzeul Naţional Cotroceni ne invită într-o incursiune în arta scrisului printr-o expoziţie ce reuneşte exponate de excepţie ce au aparţinut unor personalităţi din viaţa culturală, politică şi socială românească.

În Salonul Alb (Cerchez) al muzeului, instrumente de scris ce poartă pecetea celor care le-au utilizat odinioară provoacă vizitatorii să pătrundă în atmosfera unor momente cu semnificaţii istorice ori artistice. După cum preciza Lucian Chişu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, la vernisajul expoziţiei, "toate aceste lucruri ne introduc într-un circuit al imaginaţiei în care, de fapt, spiritul acelora care au fost posesorii obiectelor trăieşte mai departe".

Mărturii ale istoriei şi artei

Oamenii au căutat întotdeauna metode pentru a nu da pradă uitării faptele mari ale timpului, pentru a păstra cugetările şi trăirile lor. Dorim să atingem veşnicia prin diverse prelungiri ale fiinţei noastre, iar una dintre acestea este scrisul, pe care Ernest-Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istoriei a României, l-a etichetat drept "una dintre cele mai umane activităţi".

Expoziţia "În memoria timpului, instrumente în arta scrisului" prezintă un patrimoniu variat, ce cuprinde instrumente tradiţionale, cum sunt tocurile din aur, crestate cu diamante şi rubine, ce au aparţinut regelui Carol I sau trusa de argint, pentru desen, a domnitorului Alexandru Ioan Cuza. De asemenea, pot fi văzute obiecte ce au scris file de istorie, precum tocul pe care I.C. Brătianu l-a folosit la semnarea documentelor de la Congresul de la Berlin din 1878, prin care României i-au fost retrocedate Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor. Unul dintre cele mai preţioase obiecte expuse este pana de scris, din aur, a lui George Bariţiu. Nu lipsesc nici obiectele de birou care recompun atmosfera în care scriau literaţii români ai secolelor XIX-XX - de la simple călimări din lemn până la recipiente din porţelanuri sofisticat decorate - stiloul Mont Blanc al lui Tudor Arghezi sau acela mai uzat al lui Vasile Voiculescu, prespapieruri, coupe-papieruri, parafe, lupe. Ion Vinea avea o rezervă serioasă de peniţe şi, cu siguranţă, primea multe scrisori, având în vedere cele trei cuţitaşe distincte pentru tăiat hârtia prezente în expoziţie, pe când lui Ştefan O. Iosif îi plăcea să adune suveniruri din călătorii (folosea un prespapier din porţelan, cu o ilustraţie a vechiului Cazinou din Sinaia).

În cadrul expoziţiei există şi o reproducere exactă a brevetului de inventator, atribuit lui Petrache Poenaru la Paris, pe 25 mai 1827. Primul brevet internaţional, atribuit unui român pentru invenţia unui toc care scria, scria şi a cărui cerneală nu se mai termina - stiloul cu rezervor propriu pentru călimară - este prezentat alături de mărturii ale acestei invenţii, o serie de manuscrise. Printre acestea, amintim un calendar cu însemnări din 1897 ce a aparţinut reginei Elisabeta, poezia "Epitaf", scrisă caligrafic de Tudor Arghezi, în 1929, şi un text titrat "Cuvinte către cititori" în care Liviu Rebreanu anunţa apariţia "Calendarului Minervei sub auspiciile Societăţii Scriitorilor Români".

"Un act de solidaritate culturală"

Expoziţia a fost realizată graţie parteneriatului Muzeului Naţional Cotroceni cu Muzeul Naţional al Literaturii Române şi în colaborare cu mai multe instituţii culturale prestigioase din ţară: Muzeul Naţional de Istorie a României, Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească" din Târgovişte, Complexul Muzeal Naţional "Moldova" din Iaşi, Muzeul Literaturii Române din Iaşi, Episcopia Armeno-Gregoriană din România şi Muzeul de Istorie a Evreilor din România "Şef Rabin Dr. Moses Rosen". Potrivit Adinei Renţea, directorul Muzeului Naţional Cotroceni, "în cadrul acestui proiect, partenerii au dat dovadă de solidaritate culturală şi au înţeles că acest patrimoniu trebuie să circule pentru a putea fi vizionat de mai mulţi oameni".

Colecţia va putea fi vizitată până în data de 31 august 2011, de marţi până duminică, între orele 9:30 şi 17:30. Totodată, expoziţia beneficiază şi de un catalog, care va putea fi achiziţionat de public de la magazinul de prezentare al muzeului.

De asemenea, în data de 23 iunie se va deschide Expoziţia retrospectivă "Rudolf Schweitzer-Cumpăna", eveniment ce încheie prima parte a programului cultural "Cotroceni 20", dedicat aniversării celor două decenii de la înfiinţarea Muzeului Naţional Cotroceni.

@ Aşteptăm propunerile dumneavoastră la adresa redacţiei şi la e-mail:

raluca.brodner @ziarullumina.ro