Maratonul de Poezie - poeme alese pentru un public numeros

Perioada 18-22 mai a fost una dintre cele mai bogate în evenimente culturale, zilele acestea desfăşurându-se atât Festivalul Internaţional de Poezie, cât şi cea de-a VIII-a ediţie a Nopţii Muzeelor. Acestea sunt două dintre cele mai frumoase întâlniri ale publicului cu arta şi cultura.

În umbra frumoasei Biserici Kretzulescu, la Librăria Humanitas, a avut loc o masă rotundă pe tema literaturii, unde s-au desfășurat inclusiv lecturi de poezie. Au participat Sanda Voica, Denisa Comănescu, Dinu Flămând, Victor Ivanovici şi Ioan Cristescu. În deschiderea evenimentului, Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române, a trezit interesul publicului atât cu lecturile unor poeme scrise de cele două autoare mai sus menționate, cât şi pentru comentariile „cititorului avizat de poezie” Victor Ivanovici. Despre Dinu Flămând, Ioan Cristescu a opinat că, în ultimul timp, este mai cunoscut ca traducător decât ca poet, lucru ce ar fi bine să se modifice - un fin elogiu laturii scriitoriceşti a omului de cultură.

Victor Ivanovici a întrebat, retoric: „Ce este mai clar, mai transparent decât poezia?”, opinând că poezia este „limbajul natural al omului”, care atunci când a vrut să fie expresiv a făcut-o prin ritm, iar ritmul este poezie”. Dând totuși întâietate laturii sale de traducător, Dinu Flămând a povestit, la rândul său, despre unele dubitaţii personale legate de posibilitatea unui autor de a scrie poezie de calitate în altă limbă decât cea de origine. Exemplificând cu scriitura Sandei Voica, plecată de 15 ani în Franţa, Dinu Flămând a tras concluzia că se poate, scrierile în franceză ale Sandei fiind convingătoare. Dinu Flămând s-a născut în 1947, la Susenii Bârgăului (judeţul Bistriţa-Năsăud), și este poet, eseist, jurnalist francez, diplomat. A tradus din literatura franceză, spaniolă, italiană şi portugheză, iar în anul 2011 a fost distins cu Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” pentru Opera Omnia. Este licenţiat al Facultăţii de Filologie a Universiăţii „Babeş-Bolyai” din Cluj (1970), a întemeiat cenaclul şi revista „Echinox”, a lucrat în presă, iar din anii ’80, ca exilat în Franţa, a fost jurnalist bilingv la Radio France Internationale.

Victor Ivanovici s-a născut la Tulcea, în 1947, a studiat la Liceul Grec din Bucureşti, apoi la Facultatea de Limbi Romanice, Clasice şi Orientale a Universităţii din Bucureşti, iar apoi s-a specializat pe spaniolă, la Universitatea din Málaga. În 1985 a plecat în Grecia, unde a lucrat ca membru al Corpului Didactic Auxiliar al Universităţii din Atena, predând în cadrul Programului de Masterat cursul de traducere şi teoria traducerii, al Facultăţii de Litere şi Filosofie în cadrul Universităţii din Atena. În septembrie 2003 a ocupat, prin concurs, postul pentru literatura hispanică, la Facultatea de Filosofie a Universității din Salonic, unde a început să predea din anul academic 2004-2005. Actualmente are gradul de profesor asociat. A publicat cărţi şi studii despre literatură, pe zonele sale de competenţă - hispanistică, neoelenistică, literatură comparată şi teoria traducerii. Scrie în limbile greacă, spaniolă şi franceză. Denisa Comănescu este absolventă de filologie a Universităţii din Bucureşti, a publicat versuri în revista „România literară”, în anul 1975, a obţinut premiul pentru poezie al revistei „Luceafărul”, în anul 1978.

Debutul în volum este legat de „Izgonirea din Paradis”, Editura Cartea Românească, 1979. A mai publicat „Cuţitul de argint”, Editura Eminescu, 1983, „Barca pe valuri”, Editura Cartea Românească, 1987, „Urma de foc”, Editura Axa, „Acum biografia de-atunci”, Editura Eminescu, 2000. A fost redactor-şef şi director editorial la edituri importante, în prezent activând la Editura Humanitas, ei datorându-i-se colecţia „Raftul Denisei”, dedicată cărţii străine de ficţiune. Sanda Voica (pe numele real Alexandra Voicu), a studiat la Facultatea de Limbi Străine a Universităţii din Bucureşti, primul volum de poezie a fost în limba română - „Diavolul avea ochi albaştri”, Editura Vinea, 1999, apoi a emigrat în Franţa, unde îşi continuă chemarea poetică, dar în limba franceză.

Poeţii au fost la maraton, dar la un maraton de recitare în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din Bucureşti. În cadrul celei de-a VIII-a ediţii a „Maratonului de Poezie şi Jazz”, o seamă de autori au citit din creaţiile lor, întrerupţi de aplauze şi de jazzul interpretat de Mircea Tiberian şi Nadia Trohin. Acest proiect cultural, numit „Maratonul de Poezie şi Jazz”, este deja tradiţie, iar iniţiatorii săi, Dan Mircea Cipariu şi Ioan Cristescu, au toate motivele să creadă în viitorul său, cu un public numeros în sală. Invitaţii au fost nume importante din zona poeziei: Ion Mureșan (care nu a reuşit să ajungă, însă a fost citit de Ioana Crăciunescu), Ştefan Baghiu, Andrei Doboş, Ştefan Manasia, Nicoleta Popa, Nicolae Coande, Ionel Ciupureanu, Riri Sylvia Manor, Romulus Bucur, Robert G.  Elekes, Iulia Pană, Amelia Stănescu, Dan Coman, Robert  Şerban, Ioan Matiuţ, Ana Donţu, Bogdan O. Popescu, Sorin Gherguţ, Cosmin Perţa, Teodor Dună, Sorin Despot, Magda Cârneci, Grigore Șoitu, Simona Popescu, Florin Iaru, Octavian  Soviany, Mugur Grosu, Tiberiu ­Neacşu, Răzvan Ţupa, Adrian  Suciu, Florin Dan Prodan, Ionelia Cristea. Un moment memorabil a fost prilejuit de o mică eroare de editare a cărţii din care citea Ioana Crăciunescu - lipsa unei pagini făcând-o pe poetă să treacă, fără să realizeze, de la un poem la altul. Momentul de recunoaştere a venit brusc, fără punct sau virgulă, direct din ­poem, de parcă ar fi fost parte din poemul lui Ioan Mureşan - „acum văd că am trecut la altă poezie, fiindcă lipseşte o pagină, dar voi continua aşa”, publicul aplaudând momentul. Florin ­Iaru a făcut spectacol cu un nou poem. Nu orice poet este în stare să recite corespunzător, însă Iaru reuşeşte de fiecare dată, fiind şi un bun actor, cel puţin în spaţiul poeziei sale.