Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Cultură Principalele evenimente din urmă cu 100 de ani - iunie 1920

Principalele evenimente din urmă cu 100 de ani - iunie 1920

Data: 02 Iun, 2020

4 iunie - La Palatul Trianon (Versailles) se încheie Tratatul de Pace între Puterile Aliate și Ungaria, prin care se consfințea, în plan internațional, recunoașterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România în urma istoricului act de la Alba Iulia din ziua de 1 Decembrie 1918. Alte prevederi erau legate de recunoaș­terea unirii Slovaciei și Ucrainei Subcarpatice cu Cehoslovacia, a Croației, Sloveniei și părții de vest a Banatului cu Serbia. Tratatul de la Trianon a fost semnat de 16 state plus Ungaria și a intrat în vigoare la data de 25 iulie 1921. Din perspectivă juridică, documentul se fundamenta pe principiile wilsoniene și prevedea o serie de măsuri și drepturi pentru protecția mino­rităților.

În țară, semnarea tratatului a stârnit o atmosferă de entuziasm popular, bucuria fiind manifestată pe străzile marilor orașe. Într-un editorial, apărut cu câteva zile înainte în ziarul „Universul” și publicat pe prima pagină, se scriau următoarele: „(…) Nu trebuie să-și facă însă nimeni iluzie. Ungaria iscălește tratatul neavând încotro cârmi, dar în fundul cugetului conducătorilor ei stă adânc înfiptă hotărârea de a nu executa tratatul, de a face tot posibilul și chiar imposibilul spre a-l zădărnici. În privința aceasta, politica guvernan­ților din Budapesta, oricare ar veni la cârmă, va fi calchiată după aceea a guvernanților din Berlin. Nu pilda Vienei o vor urma ungurii, deși aceasta ar fi pentru dânșii singura cale sănătoasă; (...) Ungurii vor unelti necontenit contra vecinilor, pândind fiecare împrejurare favorabilă, fiecare neglijență sau greșală a noastră, a Jugo-Slaviei și a Cehoslovaciei, intrigând spre a produce desbinare și a dobândi aliați. Cine cunoaște pe maghiari și întreaga lor istorie știe că nu exagerăm și nu din patimă vorbim spunând aceasta. Cauze adânci izvorând din dezvoltarea firească a Europei și pe care ungurii, după cât se vede, nu le pricep deloc și le vor înțelege cine știe câtă vreme condamnă la nerodnicie orice acțiune maghiară în direcțiunea aceasta. (...) E însăși datoria conducătorilor noștri și a acelora ai statelor vecine Ungariei să n-o piardă nici un moment din vedere, numai astfel putându-se evita necazuri și ceasuri rele. ­Deocamdată semnarea tratatului de către reprezentanții Ungariei constituie totuși un progres pe calea restabilirei păcei”.

8 iunie - Ziarul „Românul” descrie atmosfera de la Budapesta din 4 iunie 1920, în contrast cu ce se petrecea în țările vecine: „La 4 Iunie, ziua la care Ungaria a semnat pacea, toate serviciile publice au fost închise. În toate bisericile s’a oficiat servicii divine. (...) În seara zilei de 4 iunie, membrii Ligéi pentru apărarea întregității teritoriale au organizat demonstrațiuni hostile guvernului si guvernatorului, cari şi-au dat învoirea la îngenuncherea Ungariei”.

9 iunie - Consiliul Național Polonez din Bucovina adresează un Memoriu prin care își exprimă adeziunea în numele locuitorilor de origine poloneză a Bucovinei și Basarabiei la unirea acestor două teritorii cu patria-mamă, România.

(Dorin Stănescu)