A cânta despre cer

Corul de copii şi tineret „Symbol-Jean Lupu” al Patriarhiei Române, înființat acum 32 de ani, este un simbol al cerului care glăsuiește pe pământ. Copiii și tinerii cântă nu doar cu vocile lor, dacă îi asculți în stare de rugăciune, ei cântă şi cu inimile. Sunetele muzicale devin doar materializări ale unei lumi de dincolo de zgomotul asurzitor al acestei lumi: copiii își cântă inocența infailibilă pe scenele unui univers pe care încearcă să îl salveze prin puritatea lor. Să nu fi fost chiar cântul îngeresc prototipul acestor tineri care își revarsă sufletul în cântec?

Să fi fost la fel și în seara aceea binecuvântată în care îngerii au vestit taina păstorilor, celor mai simpli și mai curați dintre cei din Betleem, singurii atenți, de fapt, la esențial, la ceea ce avea să le vestească cerul? Și atunci, ca și acum, va fi fost mare aglomerație și bucurie în ­Betleem, unde se reîntâlniseră rude și prieteni la recensământul care îi adusese acolo și pe Maica Domnului, și pe dreptul Iosif... Și atunci, ca și acum, va fi fost multă zarvă în pregătirea revederilor îndelung așteptate... Și în această lume care seamănă atât de mult cu cea a noastră (în care nici nu ne miră faptul că Maica Domnului nu a găsit vreun loc liniștit), în această lume obosită și zgomotoasă, departe de ochii celor mulți, s-a produs minunea care avea să împartă istoria lumii în două și să schimbe totul: Nașterea Domnului, Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Prezentul veşnic evidenţiat prin muzică

În vremuri absorbite și orbite de revărsarea materialității, colindele copiilor au vestit Răsăritul cel de sus, răsunând în luna decembrie la Ateneul Român, ca de fiecare dată, într-un concert care a prezentat și colinde în primă audiție absolută, momente realizate alături de invitata specială, cântă­reața de muzică pop Nico, dar și o lansare de carte aparținând părintelui fondator al Corului Symbol, arhid. prof. Jean Lupu („Du-mă, du-mă, dorule”). Despre toate aceste elemente simbolice, esențiale, vestesc glasurile corului de copii al Patriarhiei Române, la fiecare Sfântă Liturghie - unde înveșnicesc în muzică o întreagă dogmatică a sfințeniei și a sărbătorii. Ei sunt parte din comoara Bisericii, singura care mai propovăduiește, în lumea lui acum, a imediatului și efemerului, acel prezent etern pe care îl regăsim și în stihurile colindelor („Astăzi S-a născut Hristos”). Muzica nu face decât să înnobileze un mesaj care pune în evidență un timp ce nu există în lumea noastră: prezentul veșnic, în care Dumnezeu ne vorbește, în care ne așteaptă pe fiecare dintre noi, singurul timp pe care îl avem la dispoziție pentru a face binele, pentru a primi vestea cea bună, singurul timp care ne aparține cu adevărat.

Corul de copii al Patriarhiei Române poartă acum și numele maestrului dirijor fondator, părintele arhidiacon Jean Lupu, personalitate muzicală de excepție, care a depășit pragul celor 80 de ani, rămânând un om de o efervescență tipică tinereții. În ultimii ani, a în­cre­dințat această prețioasă moște­nire minunatei profesoare conf. univ. dr. Luminița Guțanu Stoian, care și-a asumat nu doar perfec­ționarea vocală a corului, ci și ghidarea unui destin interpretativ unic al corului, prin prezentarea sa în cele mai selecte contexte. Doamna dirijor, distinsă de curând cu binemeritatul titlu de Ambasador Emerit al Spiritualității Româ­nești Contemporane, este cea care a condus corul către ultimele sale premii internaționale, dintr-o listă deja foarte consistentă (Premiul I la Concursul Internațional Coral „Silver Bells”, ediția a XIV-a, din Daugavpils, Letonia). Tutelarea dirijorală a unui astfel de demers este, de fapt, mult mai mult decât educație muzicală, este ceea ce solicita Sfântul Ioan Gură de Aur când ne învăța: „Să aveţi mare grijă de copiii voştri şi să căutaţi mântuirea sufletului lor, ca ei să trăiască întru evlavie o viaţă care se va petrece în linişte, dobândind bogăţie sufletească, fiind virtuoși, înţelepți şi cumpătați”.

Recunoaştere naţională şi internaţională

În perioada de restricții cauzate de pandemie, în special în anul 2021, Corul „Symbol-Jean Lupu” a reușit să fie aproape de public prin răspunsurile liturgice duminicale și prin activitatea sa concertistică: cele două proiecte, „Taina creștinătății” și „Veste-am adus”, desfășurate în București, Buzău, județele Giurgiu și Ilfov, Concertul tradițional de colinde de la Ateneul Român, cele două recitaluri de excepție desfășurate la Castelul Peleș, în cadrul proiectului „Tradiții și colinde la Peleș” (ediția 2021) și la Casa Artelor „Dinu Lipatti” din București (în cadrul proiectului „Poveste de Crăciun”), participarea la festivaluri și concursuri internaționale (Gala Internațională Corală „Dobriy Voinikov”, Shumen, Bulgaria; 11th World Choir Festival on Musical, Tesalonic, Grecia; Festivalul Internaţional Coral de Colinde din Ucraina; Concursul Internațional Coral „Silver Bells”, ediția a XIV-a, din Daugavpils, Letonia) și multe alte recitaluri.

Rugăciunea a sfințit sufletul lor și al celor care i-au ascultat - iată un act muzical și teologic cu rever­berație pe termen scurt, lung și... veșnic. În întreaga sa activitate, Corul Symbol a participat la gale corale, festivaluri și concursuri, fiind laureat la Karditsa - Grecia, Cantonigros - Spania, Chișinău - Republica Moldova, Noyon - Fran­ța, Bydgoszcz - Po­lonia, Viena - Austria, Varna - Bul­garia, Ohrid - Mace­donia, Preveza - Grecia, Vene­ția - Italia, susți­nând turnee de concerte în Grecia, Franța, Belgia, Republica Moldova, Elveția, Austria, Ungaria, Rusia, Spania, Germania, Norvegia, Lituania, Italia, Bulgaria și Canada.

După cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, „credinţa face să rodească perenitatea culturii ca pe o liturghie a identităţii unui popor, săvârşită în devenire şi dăinuire spre slava lui Dumnezeu. Credința creştină sfinţeşte sufletul poporului şi transfigurează cultura într-o comuniune între generaţii, iar cultura, la rândul ei, ajută credința să se exprime în mod dinamic şi durabil. Cultul religios reprezintă forma esenţială a culturii sufletului. În acest sens, se confirmă adevărul că sufletul culturii este cultura sufletului”. „Cultura valorează numai dacă se ridică la spiritualitate şi dacă ea însăşi devine spiritualitate”, spunea Mitropolitul Bartolomeu Anania. În lumina acestor cuvinte, muzica aruncă pe marea vieții acesteia, ca într-o sticlă veche ce plutește pe valuri, un mesaj care așteaptă să fie înțeles. Dacă nu cânți despre cer, dacă nu ajungi acolo cu muzica ta, ai naufragiat...

(Muzicolog prof. univ. habil. dr. Petruța Măniuț-Coroiu)