Ce spun profesorii din preuniversitar despre proiectul legii educaţiei

Proiectul de lege privind educaţia - „România Educată” se află în dezbatere publică până în data de 24 august. Specialişti în educaţie, reprezentanţi ai mediului academic, ai asociaţiilor de elevi şi de profesori din învăţământul preuniversitar, dar şi organizaţii neguvernamentale, îşi exprimă opinia faţă de reforma educaţională ce ar urma să fie implementată în anii următori.

Profesorii s-au exprimat cu privire la proiectul legii învăţământului preuniversitar (care poate fi consultat aici), în cadrul unei consultări derulate în perioada 25-31 iulie de Fundaţia World Vision România, la care au răspuns aproape 3.400 de cadre didactice din toate ciclurile de învăţământ preuniversitar.

Aproape 70% dintre cadrele didactice consultate susţin că, în cazul în care colegiile naţionale îşi vor putea organiza propriile examene de admitere a elevilor în clasa a IX-a, cei din mediile dezavantajate nu vor mai avea aceleaşi şanse de a accede în cadrul acestor unităţi de învăţământ. Totodată, fundaţia atrage atenţia într-un comunicat citat de Agerpres că „o astfel de măsură este neconstituţională şi discriminatorie, fiindcă limitează accesul la învăţământ obligatoriu de calitate pentru toţi copiii”.

În privinţa bacalaureatului, 82% dintre cadrele didactice vor ca proba de specialitate a examenului să rămână obligatorie, 16% nu sunt de acord cu obligativitatea acesteia, iar 2% nu şi-au exprimat poziţia. Peste jumătate (52%) dintre profesori susţin ca liceele profesionale să poată păstra şi alte filiere, precum cea teoretică sau vocaţională, iar 38% sunt de acord cu eliminarea acestora.

87% dintre cadrele didactice sunt de acord ca, în lege, să fie reglementat un program de tip „Şcoală după Şcoală” cu masă caldă dedicat şcolilor vulnerabile, deoarece în actualul proiect programele „Şcoală după Şcoală” şi masa copiilor sunt prevăzute în secţiuni diferite, nu şi integrate.

Pe de altă parte, 78% dintre profesori sunt de acord ca şcolile vulnerabile să primească finanţare suplimentară, care să se adauge la costul standard per elev, aşa cum este prevăzut în proiectul de lege. Cei mai mulţi dintre profesorii chestionaţi (79%) vor să participe în mare şi în foarte mare măsură la dezbaterea despre proiectele pentru legile învăţământului. În acest moment, 93% dintre ei cred că vocea lor contează doar în mică măsură sau nu contează deloc.

Cât priveşte alocarea a 15% din cheltuielile bugetului general consolidat pentru educaţie, aşa cum prevede proiectul de lege, 83% dintre profesori nu cred deloc sau cred doar într-o mică măsură că acest lucru va fi realizabil.

Asociația Profesorilor de Limba Română (APLR) a formulat o serie de critici în special cu privire la organizarea unui examen separat de admitere de către colegiile naţionale „care încalcă egalitatea de şanse a elevilor”. Totodată, APLR consideră că subiectele la evaluarea naţională trebuie întocmite de către o singură instituţie specializată, „nu de către fiecare şcoală în parte”. Includerea limbii române alături de alte discipline într-o singură probă de bacalaureat „reduce considerabil importanța formativă a limbii și a literaturii naționale”, mai spune APLR.

Uniunea Profesorilor de Informatică susține introducerea unei ore de algoritmi și programare la nivel elementar, în trunchiul comun al claselor de la liceu „care nu au prevăzut nici o oră pentru studiul bazelor informaticii”. (O. N.)