Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Educaţie De ce este important ca elevii să învețe cuvinte academice

De ce este important ca elevii să învețe cuvinte academice

Galerie foto (2) Galerie foto (2) Educaţie
Un articol de: Elena Gabriela Zamora - 08 Iunie 2021

Cercetători de la universităţi de prestigiu din lume aduc în atenţie concluzii ale unor studii recente care evidenţiază importanţa îmbogăţirii vocabularului elevilor cu termeni academici. Ca şi în cazul învățării oricăror termeni, învățarea cuvintelor academice nu înseamnă doar înțelegerea modului cum sunt alcătuite și cum sună, ci şi definiţia, sensul lor. Această învăţare este necesară şi pentru că include înțelegerea şi a altor cuvinte care tind să apară aproape de un termen academic, atunci când are un anumit sens.

Învăţarea unor cuvinte din vocabularul academic a fost testată în școlile primare și secundare americane, dar şi europene, cele mai multe studii în acest sens fiind realizate în Statele Unite. Însă toate cercetările efectuate până acum în lingvistica aplicată arată că predarea vocabularului academic elevilor din învăţământul primar, de gimnaziu şi liceu conduce la o cu­noaștere sporită a cuvintelor academice şi, implicit, la o creştere a performanţelor şcolare. Adesea, un mediu socioeconomic scăzut poate împiedica dezvoltarea limbajului, inclusiv a vocabularului, atât la școala primară, cât și la cea secundară, atrage atenţia Sophia Skoufaki, cercetător în lingvistică aplicată la Universitatea din Essex, care a realizat mai multe studii privind importanţa învăţării de cuvinte academice de către elevi, dar şi studenţi, unele concluzii apărând şi pe theconversation.com.

Iată trei exemple de cuvinte academice cu care elevii se pot întâlni în procesul de învăţare la şcoală: ,,metodă”, ,,analiză”, ,,invers”. Înţelegerea acestor cuvinte academice, dar şi altele, este mai utilă decât am putea crede, susţine Skoufaki, fiind folosite atât în scris, cât și în vorbire, la școală și în alte medii educaționale, fără a fi specifice vreunei discipline. Aceşti termeni pot fi folosiţi, printre altele, pentru a descrie cercetarea, învăţarea (metoda, analiza) și pentru a structura vorbirea și scrierea (invers), explică lingvistul. Mai mult, cunoașterea lor poate prognoza performanțele la școala primară şi gimnazială ale elevului, dar şi mai departe, la liceu şi universitate. Cu alte cuvinte, cât de mult şi de exact cunosc elevii cuvinte academice poate indica cât de bine se descurcă la școală. Dar, cu toate că elevii sunt înconjurați de cuvinte academice, de regulă nu sunt învățați la școală de­spre semnificaţia lor, astfel că, la un moment dat, învățarea acestor termeni poate constitui o reală dificultate. 

Vocabularul ca provocare

Cele mai noi cercetări în lingvistică aplicată la nivelul elevilor din mai multe ţări arată clar că aceştia au dificultăți în îmbogăţirea vocabularului academic şi înţelegerea termenilor academici. Aceste studii răstoarnă, totodată, percepţia potrivit căreia nativii de o anumită limbă, oricare ar fi ea (engleză, franceză, română etc.), cunosc mai bine înţelesul unor termeni academici şi au un vocabular mai bogat. Greutăţile de înţelegere a unor cuvinte academice, precum ,,rezumat” sau ,,contribuţie”, sunt cel mai frecvent întâlnite, exemplifică Sophia Skoufaki.

Unele cuvinte academice apar și în limbajul cotidian, de aceea pot trece neobservate. De exemplu, un student nu va reuşi cu ușurință să-și dea seama că termenul ,,fiabil” înseamnă „de calitate consecventă” într-un articol de revistă științifică, dacă ştie deja că în limbajul cotidian înseamnă adesea „siguranţă în funcţionare”. Cercetările sugerează că tinerilor, şi nu numai lor, le este greu să înţeleagă sau să intuiască corect noi semnificații pentru cuvintele pe care le întâlnesc într-un pasaj de lectură, deoarece rămân cu semnificațiile pe care le cunosc deja din vorbirea uzuală. Şi alte tipuri de lecturi aduc înţelesuri suplimentare unui cuvânt, pe care elevii ar trebui să le învețe la şcoală, este de părere cercetătoarea.

La fel ca în cazul învățării oricăror cuvinte, învățarea academică a termenilor de către elevi nu înseamnă doar înțelegerea felului cum arată și cum sună un cuvânt şi definiția lui, ci include şi înțelegerea altor cuvinte care tind să apară aproape de el ori de câte ori are un anumit sens. De exemplu, semnificaţia termenului ,,înainte de eșantionare” înseamnă că „toți oamenii sau lucrurile implicate au șanse egale de a fi aleși”, spre deosebire de termenul ,,eşantionare”, care semnifică faptul că ,,doar anumiţi au fost aleşi”.

Aceleaşi studii evidenţiază o altă cauză a greutăţii în învăţarea de cuvinte academice, şi anume că unele pot fi jargoane, adică termeni cu un sens special într-un anumit context. De exemplu, funcția de substantiv este utilizată cu diferite semnificații comune între disciplinele științifice, dar are un sens specializat în matematică și unul mai recent în informatică. Poate că cea mai importantă cauză în dificultatea cu care se confruntă elevii în procesul de învățare a cuvintelor academice este felul în care sunt expuși la acestea. În mod surprinzător, cuvintele se învață mai repede atunci când sunt predate la şcoală, concluzionează Sophia Skoufaki, care remarcă faptul că, spre deosebire de jargonul științific, cuvintele academice nu sunt, de obicei, învăţate la școală sau universitate, deși predarea vocabularului academic poate ajuta la cunoașterea sporită a cuvintelor academice. 

Predarea cuvintelor academice

Cercetările în lingvistica aplicată evidenţiază un aspect esenţial, şi anume, contrar practicii obișnuite în predarea vocabularului, a ortografiei și pronunției unui cuvânt, este importantă învăţarea în şcoală a sensului termenilor academici. În cadrul unui studiu, elevii au întâlnit același cuvânt în contexte diferite, fiind învățați mai mult de un sens pentru fiecare cuvânt, după care au trecut la aplicaţie, adică la divizarea cuvintelor după semnificaţie. Studiile concentrate pe cuvintele academice, care sunt mai greu de învățat decât altele, de către elevi cu caracteristici specifice diferite (vârstă, nivel de competență lingvistică etc.), pot ajuta la identificarea termenilor şi la predarea lor în funcţie de nevoile elevului, punctează Skoufaki. Cercetările ei se extind şi asupra studenților, care sunt mai predispuși să recunoască un cuvânt academic cu cât este mai frecvent şi, în plus, dacă sunt bilingvi, tind să recunoască cuvinte înrudite. Profesorii pot crește gradul de conștientizare a studenților bilingvi cu privire la termeni înrudiți, indicând părți echivalente ale cuvântului între limba maternă și cealaltă limbă vorbită. De asemenea, îi pot încuraja să-și folosească cunoștin­țele despre termeni înrudiți în timp ce citesc sau ascultă în limba maternă.

La fel ca în cazul învăţării oricărui cuvânt, cunoașterea sensului unui cuvânt academic prin predare la şcoală este mai probabil să îi ajute pe elevi să îl înțeleagă corect în citire și ascultare și să-l folosească în mod adecvat în timp ce vorbesc și scriu, concluzionează cercetătoarea de la Universitatea din Essex. Ea admite, însă, că timpul la clasă este prețios şi de aceea nu toate cuvintele academice pot fi predate într-un grad mare de profunzime, dar predarea lor va fi mai eficientă dacă este adaptată nevoilor individuale ale elevilor.