Două mii de propuneri la proiectele de lege ale educaţiei

Ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat că în cele 75 de dezbateri publice organizate în 43 de zile pe marginea celor două proiecte de lege privind reforma în învăţământul preuniversitar şi universitar s-au preluat aproximativ 2.000 de propuneri din partea tuturor celor implicaţi în actul educaţional. În continuare, acestea vor fi centralizate şi analizate, urmând a fi operate şi modificări. 

Cele două proiecte de lege ale învăţământului preuniversitar şi universitar, elaborate în concordanţă cu Raportul „România Educată”, au fost supuse dezbaterii publice pentru o perioadă de 43 de zile, timp în care au fost preluate aproximativ 2.000 de propuneri. „A fost cea mai amplă dezbatere publică pe un pachet legislativ în România. 75 de dezbateri, în 43 de zile. Şi procesul nu se opreşte aici. Ne dorim să facem dintr-un proiect al legii bun, care se sprijină pe cinci ani şi jumătate de consultări în proiectul «România Educată», unul şi mai bun. Am preluat de la beneficiarii educaţiei idei care ne-au ajutat să îmbunătăţim cele două proiecte”, a declarat ministrul Cîmpeanu la Forumul Studenţilor Români de Pretutindeni, care se desfăşoară, în perioada 24-29 august, la Bucureşti.

Proiectele legii educaţiei au generat însă şi numeroase critici, în ultima zi dedicată dezbaterilor, 24 august, zeci de voci din spectrul universitar şi cultural au solicitat, în cadrul unei scrisori deschise, nu doar prelungirea perioadei de dezbateri, ci şi modificarea completă a unor articole din proiectele de lege. Iniţiativa a venit în completarea unui alt apel al mai multor profesori universitari, care au reclamat „termenul de scurtă durată dedicat dezbaterilor”, apreciind că „este inadmisibil și ridică serioase îndoieli privind buna intenție a demersului”. 

În replică, ministrul Cîmpeanu a spus că dezbaterile se încheie la termenul stabilit, deoarece „nu se schimbă regulile jocului în timpul jocului” şi „nimeni nu a împiedicat participarea acestor semnatari la dezbateri”, invocând, totodată, prevederi legale, respectiv Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică. Ministrul a subliniat, totodată, la televiziunea naţională, că urmează o perioadă de analiză a tuturor propunerilor, iar acelea care vor fi însoţite şi de argumente „le vom lua în seamă”. El a subliniat că acordarea de calificative la anumite materii „nu va diminua din importanța acestora”, iar pentru disciplina Religie propunerea „va fi analizată”. 

În ceea ce priveşte unele puncte care au generat cele mai multe discuţii în contradictoriu, respectiv admiterea la colegii şi probele examenului de bacalaureat, în cadrul unei intervenţii la TVR, Sorin Cîmpeanu a transmis: „Colegiile vor avea dreptul să organizeze o probă suplimentară la o altă disciplină, poate fi oricare, pe lângă Română și Matematică, şi dăm astfel șansa unor colegii să-şi formeze clase de excelență sau clase de specializare. (...) Limba și literatură română devine disciplină de sine stătătoare la bacalaureat. Şi este normal să fie introdusă și gramatica. (...) Vor fi 3-4 itemi, vom avea şi grilă, dar și subiecte deschise și eseuri. Însă nu vom mai avea subiecte care să pună în valoare capacitatea de memorare, învățarea mecanică, pentru că ea nu generează dobândirea de competențe”. 

În privinţa învățământului universitar, „studenții vor fi mult mai implicați în decizii”, vor fi mai conectaţi la „mediul economic”, iar fiecare student, indiferent de specializarea urmată, va avea acces la cursuri de etică. 

Un capitol important care a generat nu doar discuţii aprinse, ci şi acuzaţii de o parte şi de cealaltă, este reprezentat de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, despre care Cîmpeanu a spus scurt că „nu se desființează, se reorganizează”. (O. N.)