Grad de alfabetizare scăzut în rândul elevilor

Patru elevi din zece nu înţeleg ceea ce citesc nici măcar de pe afişul unui eveniment, alţi patru se descurcă „la nivel minim”, în timp ce doar 11% înţeleg şi pot interpreta cu propriile cuvinte un text citit. Ministrul educaţiei, Ligia Deca, a subliniat că se încearcă o intervenţie la nivel „sistemic, la şcoală”, astfel încât să se compenseze, „acolo unde copiii, nu din vina lor, nu au o serie de stimulente pentru a performa înainte ca ei să parcurgă sistemul şcolar”. 

Un raport naţional privind gradul de alfabetizare (literaţie) a elevilor scoate în evidenţă, pentru al doilea an consecutiv, o situaţie îngrijorătoare legată de capacitatea de înţelegere a unui text la prima vedere de către şcolari. Astfel, elevii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 14 ani sunt plasaţi, în proporţie de 42%, în categoria celor „nefuncţionali”, adică nu înţeleg ceea ce citesc nici măcar de pe un afiş sau anunţ. Alţi 47% dintre elevi sunt „minim funcţionali” şi doar 11% pot fi regăsiţi în categoria „funcţionali”, capabili să citească, să înţeleagă şi să redea, cu propriile cuvinte, informaţiile dintr-un text la prima vedere. 

Potrivit Raportului Naţional de Literaţie, ediţia 2023, citat de Agerpres, „după finalizarea a două cicluri şcolare, elevii nu fac mari progrese în ceea ce priveşte nivelul de alfabetizare”. Fetele înregistrează performanţe mai bune decât băieţii, gradul de nefuncţionalitate în rândul acestora fiind de 39,98%, în timp ce băieţii înregistrează un procent uşor mai mare, de 43,65%, iar în ceea ce priveşte gradul de funcţionalitate înaltă, în rândul băieţilor acesta este de doar 9,27%, comparativ cu fetele, care obţin un scor de 13,25%. „Competenţele de literaţie au un rol crucial în viaţa unei persoane, ajutând la dezvoltarea capacităţilor de reflecţie şi exprimare, de gândire critică şi empatie, asigurând integrarea şi participarea în societate la componentele vieţii”, au precizat organizatorii studiului, citaţi de Agerpres.

Colectarea datelor pentru raport s-a realizat pe o perioadă de 15 luni, în intervalul ianuarie 2021 - aprilie 2022, şi a fost posibilă prin accesarea gratuită a testului de literaţie, pe o bază de date totală compusă din 14.796 de aplicări valide ale testului de către elevii claselor I-VIII.

Ministrul educaţiei, Ligia Deca, a recunoscut că acest raport privind literaţia „face o constatare, aşa cum au făcut şi testele PISA”, sau aduce multe „alte dovezi care demonstrează nevoia unei intervenţii sistemice” în ceea ce priveşte creşterea gradului de alfabetizare a elevilor. 

„În legile educaţiei avem introdus programul naţional pentru creşterea alfabetizării funcţionale, care include o serie de măsuri finanţate (...) şi care presupune inclusiv testarea anuală a nivelului de literaţie şi intervenţii astfel încât să nu ajungem ca la finalul ciclului gimnazial să avem rezultatele pe care le-am audiat împreună azi”, a spus Deca la conferinţa organizată cu prilejul prezentării raportului. 

Printre măsurile pe care ministerul de resort le are în vedere pentru a corecta problema literaţiei elevilor din România se numără programele remediale pentru copiii care au goluri în învăţare, intervenţii în timpul orelor la fiecare disciplină, în cadrul cărora profesorii să citească şi să explice elevilor enunţurile, precum şi ore de lectură asociate cu activităţi de fixare şi sinteză. Toate acestea, dublate de programe sociale pentru elevii proveniţi din medii defavorizate (rechizite gratuite, masă caldă, burse sociale etc.), potrivit ministrului educaţiei. (O. N.)