Măsurile eficiente anti-COVID-19 din mediile educaţionale

Utilizarea măştilor şi vaccinarea sunt două măsuri care şi-au dovedit eficienţa în combaterea şi prevenirea infecţiilor cu virusul SARS-CoV-2 în unităţile de învăţământ, în timp ce panourile de plexiglas sau distanţarea socială au fost irelevante. La această concluzie a ajuns un expert epidemiolog de la Universitatea din Washington. 

În şcoli, măsurile care funcţionează în combaterea şi prevenirea infecţiilor cu virusul SARS-CoV-2 sunt vaccinarea şi utilizarea măștilor, arată un expert epidemiolog de la University of  Washington, într-o analiză publicată în „The Conversation” şi preluată de portalul educaţional edupedu.ro. 

Brandon Guthrie, profesor asociat de sănătate globală și epidemiologie la universitatea menționată, citează o serie de cercetări și opinii experte apărute în ultima jumătate de an cu privire la măsurile anti-COVID-19 în școli. Astfel, spune el, vaccinarea împotriva virusului este cel mai important instrument de prevenție în școli, ca în întreaga societate de altfel, împotriva formelor grave de boală, „chiar și în cazul versiunilor agresive precum tulpina Delta, care se transmite inclusiv la persoane vaccinate”. Măștile reprezintă al doilea instrument de prevenire a bolii care și-a dovedit eficiența, Guthrie citând studii care au demonstrat eficiența măștilor în prevenirea infectărilor în mediul școlar, pe parcursul ultimului an. El arată, totodată, că aceleași măști perturbă actul educațional cel mai puțin, comparativ cu alte măsuri.

Alte măsuri care pot contribui la reducerea transmisiei, dar nu neapărat în mod semnificativ și cu prețul perturbării semnificative a activităților școlare includ distanțarea în clasă (la mai mult de 2 metri, comparativ cu 1 metru, cât recomandă în prezent CDC) sau separarea elevilor în grupuri foarte restrânse care nu se pot intersecta.

La capitolul măsuri care au dovedit o eficiență mai degrabă limitată și care nu par să merite cheltuiala și efortul pentru a fi folosite în continuare, expertul american notează panourile de plexiglas, „care pot crește riscul de transmisie, în unele condiții, dacă reduc circulația aerului”, verificarea zilnică a temperaturii sau încercarea de detectare a altor simptome. Testarea regulată a tuturor elevilor dintr-o comunitate iarăși nu și-a dovedit eficiența și aduce beneficii foarte mici, pe lângă vaccinare și folosirea măștii, iar prețul este foarte ridicat, după cum mai subliniază expertul citat de edupedu.ro. 

Profesorul american mai notează că, până în prezent, nu este încă limpede cum va afecta răspândirea versiunii Delta a virusului revenirea copiilor la școală, dat fiind faptul că în fața acestei tulpini vaccinarea nu este suficientă și sunt necesare alte măsuri de prevenție.

Ţările europene au decis noi măsuri de acţiune, protocoalele urmând a fi implementate în funcţie de rata de infectare şi dacă elevii sunt sau nu vaccinaţi împotriva COVID-19. 

În România, deocamdată, nu se ştie sub ce formă vor începe elevii şcoala peste trei săptămâni, însă ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că la începutul lunii septembrie va fi semnat un ordin de către miniştrii educaţiei şi sănătăţii care va reglementa „toate aspectele necesare” începerii şcolii în condiţii de siguranţă, adaptate la „realităţile existente” în ţara noastră. (O. N.)