Programa la Limba şi literatura română pentru clasa a IX-a a generat dezbateri aprinse în spaţiul public chiar şi după publicarea variantei revizuite. Criticii, printre care s-au numărat profesori şi scriitori,
Profilul viitorului ministru al Educaţiei
Postul de ministru al Educaţiei, rămas vacant în urma demisiei lui Daniel David, va fi ocupat în luna ianuarie, a transmis primul-ministru Ilie Bolojan. Pentru funcţia aceasta au fost vehiculate două nume: Marilen Pirtea, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, şi Luciana Antoci, consilier de stat la Cancelaria Primului-Ministru, profesor în învăţământul preuniversitar şi fost inspector şcolar.
Fostul ministru Daniel David a fost contestat mai ales de profesorii din învăţământul preuniversitar, pentru deciziile de austeritate: majorarea normei didactice de la 18 la 20 de ore/săptămână, respectiv diminuarea, la jumătate, a sumei primite la plata cu ora.
Deoarece în preuniversitar provocările sunt cele mai mari, şi nu doar în ceea ce priveşte salarizarea şi acoperirea orelor la diferite discipline, ci şi modificarea curriculumului, a programelor şcolare, lupta împotriva abandonului şcolar şi a analfabetismului funcţional, cadrele didactice îşi doresc un ministru care să cunoască foarte bine aceste probleme.
„Ministrul educaţiei trebuie să fie un om cu personalitate, cu caracter, un bun profesionist și un om respectat. (...) Avem nevoie de un om care să cunoască foarte bine sistemul de învățământ preuniversitar, domeniu cu cele mai mari probleme”, a declarat, pentru libertatea.ro, Marius Nistor, liderul Federației Sindicale „Spiru Haret”. În opinia sa, o soluţie ar putea fi divizarea ministerului: unul pentru preuniversitar şi altul pentru învăţământul superior. „Oricum funcționăm pe două legi diferite și atunci ar fi bine să avem și persoane cu responsabilități diferite”, a motivat sindicalistul.
Viitorul ministru ar trebui să fie un susţinător al angajaţilor din sistem şi să reprezinte interesele elevilor, profesorilor şi studenţilor, să „se bată” pentru finanţare, pentru alocarea a 6% din PIB pentru educaţie, au spus reprezentanţii studenţilor, potrivit aceleiaşi surse. (O.N.)




