În primele două luni ale anului şcolar, incidenţa violenţei a fost de două ori mai mare în rândul elevilor din ciclul primar faţă de cei de gimnaziu şi de patru ori mai mare comparativ cu adolescenţii,
Şcolile ar putea decide criteriile de acordare a burselor
În proiectul legii educaţiei, principiul de alocare a burselor este schimbat, ministrul Sorin Cîmpeanu arătând că în acest mod „ministerul vrea să confere mai multă putere şcolilor”. Astfel, unităţile de învăţământ ar putea decide singure care să fie media de acordare a burselor. Măsura este însă criticată atât de ONG-uri, cât şi de reprezentanţii asociaţiilor de părinţi.
Bursele reprezintă, în viziunea Ministerului Educaţiei, „un important pilon pentru reducerea abandonului şcolar”, deoarece ele se pot cumula, oferind părinţilor din medii defavorizate un imbold real în a-şi susţine copiii să meargă la şcoală. În consecinţă, spune ministrul Sorin Cîmpeanu, bugetul alocat pentru anul şcolar 2023-2024 „va fi de zece ori mai mare”. Propunerea din lege este următoarea, a explicat ministrul: „Pentru fiecare elev, din cei 871.000 din învăţământul primar, alocaţia este de 400 de lei pentru burse, care sunt doar burse sociale primare; pentru învăţământul gimnazial, cei 751.000 de elevi de gimnaziu, alocaţia este de 900 de lei; pentru învăţământul liceal, pentru cei 573.000 de elevi de liceu, grupaţi în două categorii, alocaţia este de 1.500 de lei, pentru licee teoretice şi vocaţionale. Şi pentru că vrem să susţinem învăţământul profesional cu adevărat, alocaţia este de 3.000 de lei de elev. În acest fel, fiecare şcoală va şti exact care este bugetul pe care îl are la dispoziţie, va putea să îşi pună în practică propria politică de susţinere a performanţei şi echităţii. Vom putea să transferăm principiul de la nivel naţional la nivelul fiecărei şcoli”.
Şcolile ar urma să stabilească pragurile de acordare a burselor de performanţă cu condiţia de a respecta cuantumul minim impus prin lege. „(…) Singurul lucru pe care statul român îl face, conform proiectului acestei legi, este să asigure resursele şi să stabilească un cuantum minim, de exemplu să nu poată fi coborâtă bursa de performanţă şcolară sub 500 de lei. Aveţi resurse, de zece ori mai multe decât aţi avut în 2020, aveţi şi decizia”, a transmis ministrul Cîmpeanu.
Schimbarea principiului de alocare a burselor este susţinută de primarul de la sectorul 6 din Bucureşti, Ciprian Ciucu, care propune şcolilor „să stabilească un procent, şi nu un prag de medie”. „Am dat o hotărâre de Consiliu local prin care am eliminat pragul și am introdus procentul. (…) Am luat pe nivel de an școlar din şcoală, pentru ca elevii să fie în competiție cu cei din anul lor școlar din acea școală. Cred că astfel se poate stimula efectiv performanţa şi nu va mai exista presiunea asupra cadrelor didactice de a pune note mari copiilor”, a declarat Ciucu, citat de portalul educaţional edupedu.ro. Decizia luată prin HCL, subliniază sursa citată, se referă la fondurile suplimentare acordate de primărie, însă ideea ar putea fi extinsă în momentul în care va exista cadrul legal, respectiv din anul şcolar 2023-2024.
Organizaţia Salvaţi Copiii a criticat asupru măsura, apreciind că „modificarea sistemului de acordare a burselor introduce diferențe problematice și discriminatorii în acordarea și finanțarea acestora, fiind prioritizate bursele de excelență, cu riscul de a adânci inechitățile din sistemul de educație”.
Federația Națională a Părinților a transmis peste o sută de amendamente la proiectul legii învățământului preuniversitar. Referitor la burse, reprezentanţii părinţilor solicită ca „Ministerul Educației să stabilească criteriile generale pentru acordarea burselor, în caz contrar se vor crea inechități foarte mari, interpretări eronate ale textului de lege și chiar potențiale abuzuri”.