Și familiile au nevoie de tabără!

Tabăra tinerelor familii este un eveniment mult așteptat în Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord. În fiecare vară, cu binecuvântarea și participarea Preasfințitului Părinte Episcop Macarie, credincioșii români și scandinavi petrec împreună o săptămână de rugăciune, activități educative și excursii recreative. Este un eveniment destinat în primul rând familiilor, deoarece majoritatea participanților o constituie familiile (românești sau mixte) cu copii.

Ideea s-a născut cu câtva timp în urmă, când am constatat cât de minunat și folositor ar fi dacă am putea prelungi comuniunea din parohiile noastre și în vacanța pe care o bună parte dintre noi o petrecem, an de an, pe meleagurile natale românești. Ocazie numai bună pentru a întări, regăsi sau descoperi, cum e cazul celor mici, născuți și crescuți în afara țării, ethosul și identitatea noastră ortodoxă și română, mergând chiar la obârșii. Astfel, având în vedere specificul taberei și așteptările de mai sus, erau necesare câteva ingrediente pentru ca evenimentul să fie unul reușit: un cadru natural de excepție, vetrele monahale mai vechi sau mai recente - tezaure ale Ortodoxiei și izvoare ale spiritualității. Iar anul acesta, alegând să organizăm tabăra în ținuturile Bistriței și ale Năsăudului, am primit tot ce am așteptat. Și încă ceva în plus...

Așadar, Tabăra familiilor din Episcopia Europei de Nord s-a desfășurat anul acesta la Cormaia, Sângeorz Băi, în perioada 1-7 iulie. Inaugurarea ediției din 2017 a fost marcată prin săvârșirea, în ziua de duminică, 2 iulie, cu binecuvântarea IPS Părinte Mitropolit Andrei, a Sfintei Liturghii în biserica mănăstirii năsăudene Cormaia. PS Părinte Episcop Macarie a binecuvântat participanții, rugându-l pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, prăznuit în ziua respectivă, fiind şi ocrotitorul „Centrului pentru tineret din Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord”, să ne fie model în trăirea Ortodoxiei românești ca mod de viață în diasporă. Seara, Preasfințitul Macarie a dialogat cu cei prezenți, îndeosebi cu tinerii şi adolescenții, încurajându-ne pe toți fiii săi sufletești din Scandinavia să fructificăm într-un mod duhovnicesc fiecare vizită și concediu petrecut în țară.

A doua zi a fost rezervată pelerinajului la mănăstirea închinată Sfântului Ierarh Spiridon din localitatea Strâmba și a mănăstirii de maici Piatra Fântânele, situată la o altitudine de peste 1.200 de metri, în Pasul Tihuța - vechiul hotar și trecătoare între Ardeal și Bucovina. Am admirat îndeosebi lucrarea filantropică a obștii, impresionându-ne povestea celor aproape 20 de copii proveniți din cătunele izolate dintre Munții Călimani și Munții Rodnei care, fără ajutorul maicilor de la mănăstirea amintită, care le oferă cazare și ajutor pe parcursul școlarizării, nu ar avea nici o șansă la educație.

Am vizitat mai apoi un loc de basm, lacul Colibița, unde peisajele montane din împrejurimi îți taie răsuflarea și concurează - am decis în unanimitate - cu cele din țara cantoanelor, Elveția.

În ziua următoare a venit vremea să aflăm mai multe despre personalitățile culturale și frumusețile etnografice ale acestui colț de țară. Iar locul cel mai inspirat pentru a înțelege legătura profundă dintre acest spațiu și scriitorul Liviu Rebreanu - născut în zonă - nu putea fi decât Muzeul „Cuibul Visurilor” din comuna bistrițeană Maieru. Tot acolo, sub îndrumarea părintelui paroh, am vizitat cu interes căminul pentru vârstnici susținut (în exclusivitate din resurse proprii) de către biserica ortodoxă din localitate. Am vizitat după aceea locașul de cult, emblemă a comunității, de la zidirea căruia se vor împlini în curând 140 de ani.

După scurtul popas la biserică și primărie, preotul locului împreună cu edilul local au hotărât să ne surprindă, însoțindu-ne personal în incursiunea planificată în Parcul Național Munții Rodnei. Prima oprire a fost la o stână situată la mare altitudine, unde am degustat cu interes bucate pregătite la ceaun și am ascultat legende păstorești. De la stână am urcat cu toții, cu ajutorul mașinilor de teren puse la dispoziție de Ocolul Silvic din Maieru, pe drumuri greu accesibile, până la cota 1800, unde am descoperit cu fascinație lacul Lala Mare, cel mai întins lac glaciar din grupa nordică a Carpaților Orientali.

După o atât de solicitantă drumeție, în dimineața următoare am decis să ne liniștim și să participăm la Sfânta Liturghie. Model de isihie și întărire în credință ne-a fost din nou obștea de la Mănăstirea Cormaia - Sângeorz Băi. Mult ne-a folosit când am văzut exemplul celor aproape 30 de maici, care aleg zi de zi partea Mariei, participând fără excepție la toate laudele din biserică. Iar în acest timp, Dumnezeu se îngrijește de frumoasa biserică de zid sfințită anul trecut și de noul corp de chilii care se înalță, încet, în poiană.

Clipe de mare bucurie am trăit și împreună cu Prea­sfințitul Părinte Episcop Macarie, ale cărui meleaguri de suflet le-am vizitat cu emoție în cea mai călduroasă zi de tabără. Am poposit mai întâi la casa părintească de pe Valea Țibleșului, în Spermezeul natal, unde am fost întâmpinați cu plăcinte aburinde și un pahar de apă rece, cristalină, scoasă din fântână. Unii dintre noi mai fuseserăm acasă la Părintele Episcop, iar alții au pășit cu sfială pentru prima dată în odaia tradițională sau casa veche năsăudeană pe care ierarhul o pregătește ca muzeu și mărturie pentru generațiile următoare. În Spermezeu am învățat pe viu o nouă definiție a omeniei, ospitalitatea și generozitatea cu care ne-au primit sătenii împreună cu părintele lor paroh copleșindu-ne. Am făcut apoi un pelerinaj și la mănăstirea misionară din satul Dobric, singura așezare monahală din România aflată în inima unei localități populate în proporție de peste 90% de neoprotestanți. La finalul zilei ne-am oprit la umbra crucilor din marmură pe care Părintele Episcop le-a ridicat la confluența Văilor Țibleşului, spre ocrotirea și mântuirea acestor ținuturi frumoase.

În ultima zi, am retrăit, la adăpostul vâlvătăii focului de tabără, toate impresiile despre locurile superbe ce ne-a fost dat să le vedem și despre oamenii deosebiți pe care i-am întâlnit în această perioadă.