Domnul meu și Dumnezeul meu, cu ce-l putem bucura noi, copiii, părinții și dascălii pe aproapele nostru, în aceste zile minunate de sărbătoare? Către cine să ne deschidem acum, Părinte, cerul inimii noastre,
Un demers național în care m-am implicat cu încredere
La vremea în care în țara noastră părinții creștini erau întrebați dacă doresc a-și lăsa copiii la ora de Religie, iar profesorii de Religie erau nevoiți să le colecteze acordul sau dezacordul, mă pregăteam să susțin primele sesiuni de formare în cadrul proiectului PREL. Era un demers național în care m-am implicat cu încrederea că voi susține un proces formativ care putea aduce o schimbare de perspectivă asupra modului în care spiritul și istoria creștinismului ortodox vor ajunge în inimile elevilor români.
Și după ce am primit suporturile de curs și numele profesorilor care își exprimaseră dorința de a participa la acest proiect de formare profesională, am intrat în legătură telefonică cu fiecare dintre ei. Le-am prezentat modul în care se va deșfăşura cursul și modalitatea inovativă de a învăța chiar de la ei de acasă, în fața propriului calculator. Cu surprindere, dar și cu bucurie descopeream că unii dintre profesorii înscriși la curs nu aveau acces la tehnologia modernă, dar își doreau atât de mult să învețe cum pot preda mai eficient și mai armonios Religia, încât aveau disponibilitatea să acceseze cunoașterea de pe unicul calculator al unor școli din mediul rural.
Ceea ce m-a surprins și mai mult a fost că, odată ajunsă la partea de formare față în față a cursului, am întâlnit în sală nu doar profesori tineri, la început de drum (așa cum s-ar aștepta oricine să găsească la un curs ce implică și activitate online prin utilizarea unui calculator), ci și profesori cu experiență, interesați în aceeași măsură ca și debutanții de abordări activ-creative în predarea Religiei. Impresionante pentru mine, pe durata celor două module de formare față în față, dar și în timpul de studiu și de activități online, au fost dedicarea acestor profesori față de menirea lor, grija față de adevărul scripturistic, iubirea și umanitatea puse în joc în munca lor de călăuze spirituale. Eu le-am transmis cunoștințele mele și am împărtășit experiența personală referitoare la abordarea dinamică a clasei de elevi, particularitățile psihologice ale elevilor din ciclul gimnazial, tehnici și metode de lucru interactiv și experiențial, iar profesorii participanți la curs m-au îmbogățit în spiritualitate și m-au sprijinit în aprofundarea credinței.
Nu aș încheia fără a face referire la modul în care descoperirile din timpul cursului au ajuns la adevărații beneficiari: elevii. Dar, pentru că propriile cuvinte nu sunt relevante, am ales să prezint mai jos cuvintele unei doamne profesoare din Râmnicu Sărat, județul Buzău, care a simțit să-mi împărtășească trăirea sa după încheierea cursului: „Acum, când toate s-au mai așezat, îmi dau seama cât de mult am învățat din acest demers. De fapt, l-am aplicat chiar azi la școală. Le-am mulțumit elevilor mei, la sfârșit, fiecăruia în parte, pentru ceva ce au adus bun în oră. Au fost parcă puțin surprinși, dar fericiți. Am realizat cât de mult înseamnă să valorizezi pe fiecare în parte... E un pas pentru ca el însuși să o facă mai mult decât până acum.”
Silvia Roxana Stoica este psihosociolog, formator și psihoterapeut specialist, expert învățământ, proiectul PREL