Înaltpreasfinţitul Părinte Petru este basarabean de origine şi păstoreşte Arhiepiscopia Chişinăului şi Mitropolia Basarabiei, autonomă şi de stil vechi şi Exarhat al Plaiurilor. Ierarhul ne-a vorbit despre cei aproape treizeci de ani de slujire pe meleagurile istorice de peste Prut şi despre legăturile neîntrerupte cu Ţara, în special prin pomenirea şi actele de cinstire a eroilor români înhumaţi sub glia basarabeană.
Înaltpreasfinţia Voastră, ce a însemnat pentru poporul român de peste Prut evenimentul reactivării istoricei Mitropolii a Basarabiei sub ascultarea canonică a Patriarhiei Române din anul 1992?
Reactivarea Mitropoliei Basarabiei în 1992 a însemnat, înainte de toate, revenirea la normalitatea ecleziastică în spațiul românesc basarabean și încercarea de a îndrepta o nedreptate săvârșită de ocupanți în anii patruzeci ai secolului trecut prin suprimarea abuzivă a Mitropoliei Basarabiei și, totodată, prin persecutarea, alungarea și chiar deportarea preoțimii basarabene.
În momentul în care am văzut acel curent de redeșteptare națională, am considerat că era necesar, pe lângă obținerea independenței față de Uniunea Sovietică, să revenim și la independența bisericească faţă de ruși și revenirea la Biserica-mamă - Patriarhia Română, iar acest lucru nu putea fi făcut decât prin reactivarea Mitropoliei Basarabiei.
După un început dificil, cu doar câteva biserici şi o mână de clerici, aţi ajuns la 200 de parohii şi puteţi desfăşura o activitate filantropică orientată către slujirea aproapelui. Care este specificul activităţilor misionare din Mitropolia Basarabiei?
Încă nu am depășit numărul de 200 de biserici, dar ne apropiem de acest lucru. Însă aș îndrăzni să spun că nu numărul este important, ci faptul că în majoritatea parohiilor noastre se slujește în română, se pomenește Patriarhul României și preoții își desfăşoară activitățile conștiincios în folosul oamenilor. Am început de la câteva parohii și am crescut pe principii sănătoase. Nu am obligat sau forțat pe nimeni, am încercat să fim români adevărați și ortodocși mărturisitori. Cei care s-au regăsit în mesajul nostru ni s-au alăturat și astăzi avem speranțe că lucrurile vor merge în continuare pe o scară ascendentă. Până acum activitățile noastre au fost marcate într-o proporție destul de mare de construcții, deoarece aproximativ 80-90% din bisericile noastre au fost recent înălțate.
În Patriarhia Română, 2021 este An omagial al pastoraţiei românilor din afara României. Cât de important este ajutorul pe care îl primiţi din România pentru dezvoltarea comunităţilor româneşti din Basarabia?
Fără ajutorul confraților noștri din România nu am fi reușit să facem multe din câte am făcut, iar pe această cale se cuvine să mulțumim Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Secretariatului de Stat pentru Culte, Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, tuturor eparhiilor din ţară și din afara ei și tuturor creștinilor de bună credință care ne-au susținut în demersurile noastre de a înălța locașuri de cult românești în Basarabia.
Ne aflăm, de asemenea, în Anul comemorativ al celor adormiţi în Domnul şi vorbim în Patriarhia Română despre valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor. În localitatea natală a Înaltpreasfinţiei Voastre se află Cimitirul eroilor români de la Ţiganca, în care se odihnesc peste 1.000 de conaţionali căzuţi în luptele din vara anului 1941, în cel de-al Doilea Război Mondial. Aţi participat la ceremonia de inaugura-re a acestui cimitir şi reveniţi periodic pentru a săvârşi slujbe de pomenire pentru aceştia. Ce sentimente vă încearcă atunci când priviţi monumentul şi crucile fraţilor români căzuţi pentru Ţară în localitatea în care v-aţi născut?
De fiecare dată când revin pe meleagurile natale, acest cimitir îmi trezește sentimentul profund că sunt român și că sunt ortodox. Pentru aceste două idealuri au luptat cei care odihnesc în acel cimitir, precum și în alte asemenea cimitire ale eroilor români care se află pe teritoriul Republicii Moldova de astăzi. Aceste cimitire, ca și bisericile Mitropoliei Basarabiei, vor vorbi și peste veacuri despre identitatea noastră de credință și de neam.
„Un act sfânt de adevăr şi de dreptate”
La şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 19 decembrie 1992 a participat o delegaţie a Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova, condusă de Preasfinţitul Părinte Petru, Episcop de Bălţi, care a exprimat dorinţa clericilor şi credincioşilor ortodocşi de peste Prut de a fi primiţi sub ascultarea canonică a Patriarhiei Române prin reactivarea Mitropoliei Basarabiei. Sub preşedinţia vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist, ierarhii au întocmit un „Act patriarhal şi sinodal al Patriarhiei Române privind reactivarea Mitropoliei Basarabiei autonomă şi de stil vechi, cu reşedinţa la Chişinău”.
Proclamarea oficială a documentului a avut loc duminică, 20 decembrie, după Sfânta Liturghie arhierească oficiată în Catedrala Patriarhală. „Prin reactivarea Mitropoliei Basarabiei se săvârşeşte astăzi un act sfânt de adevăr şi de dreptate, care reîntregeşte plinătatea comuniunii de credinţă strămoşească şi simţire românească”, se arată în actul sinodal datat 19 decembrie 1992. Cu acest prilej, Episcopul Petru a devenit membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi a fost ales locţiitor de Mitropolit al Basarabiei.
În 1995 a fost confirmat ca titular al scaunului de Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor.
