Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Interviu Bucuria credinței și a rugăciunii în mijlocul cetății

Bucuria credinței și a rugăciunii în mijlocul cetății

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Interviu
Un articol de: Pr. Ciprian Bâra - 09 Noi, 2020

Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la trecerea la Domnul a Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina. Evlavia şi dragostea pentru acest sfânt taumaturg sunt paradigmatice. Din anul 2002 Mănăstirea Radu Vodă i-a devenit casă primitoare. Părintele arhim. Nectarie Şofelea, stareţul Mănăstirii Radu Vodă şi Exarh administrativ al Arhiepiscopiei Bucureştilor, ne-a vorbit cu bucurie despre evenimentele liturgice şi culturale, precum şi despre istoria colinei care a înflorit duhovniceşte şi misionar, sub adierea de har a  sfântului ocrotitor.

Preacuvioase părinte arhimandrit, suntem într-un timp special, când se împlinesc 100 de ani de la adormirea întru Domnul a Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina. Vorbiţi-ne despre evenimentele liturgice şi culturale prilejuite de acest moment în cadrul Mănăstirii Radu Vodă.

Anul acesta sărbătorim 100 de ani de la adormirea în Domnul a Sfântului Nectarie, adormire ce marchează nașterea în cer a unuia dintre marii sfinți contemporani. Cu acest prilej, Mănăstirea Radu Vodă îmbracă haine de sărbătoare, obștea mănăstirii ocrotite de acest mare sfânt cinstind liturgic și pastoral prăznuirea binecuvântată. În Mănăstirea Radu Vodă, Sfântul Nectarie de la Eghina este cinstit în mod deosebit în cursul anului bisericesc. Înaintea sfintelor sale moaște, zilnic se citește Acatistul ­sfântului, obștea împreună cu cre­dincioșii închinători aducând mul­țu­miri și cereri stăruitoare, Sfântul Nectarie împlinind ceea ce este de folos sufletește și trupește pentru trebuința fiecăruia, ocrotindu-ne permanent. Anul acesta, împlinindu-se 100 de ani de la trecerea în Împărăția lui Dumnezeu, Sfântul Nectarie de la Eghina va fi cinstit prin săvârşirea tuturor rânduielilor tipiconale liturgice-mănăstirești (seri de priveghere, Sfinte Liturghii, slujbe ale Sfântului Maslu), pentru a aduce mulțumire lui Dumnezeu și sfântului. Totodată încercăm să venim în ajutorul credincioșilor care doresc să se închine sfintelor moaște, prin asigurarea permanen­ței la sfintele moaște și în biserică, pentru ca, în contextul actual, credincioșii să nu simtă că este, într-un fel sau altul, adumbrită sărbătoarea.

De când sunt adăpostite cinstitele moaşte ale Sfântului Nectarie în biserica Mănăstirii Radu Vodă şi cum s-au dezvoltat cultul şi ­evlavia pentru acest mare ierarh, făcător de minuni în Capitală?

Cinstitele moaște ale Sfântului Nectarie de la Eghina au ajuns în mănăstirea noastră prin voia lui Dumnezeu și cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist în anul 2002. Odată cu venirea sfintelor moaște, colina încărcată de istorie a înflorit din toate punctele de vedere. Astfel, credincioșii au început să frecventeze acest loc, citind și aflând de viața și minunile sfântului, rugându-se fiecare și cerând ajutor sufletesc sau trupesc; mănăstirea s-a dezvoltat considerabil, sfântul adunând în jurul său o obște tânără ce ține aprinsă flacăra credinței și a rugăciunii în mijlocul Capitalei. Lucrarea sfântului în mănăstirea aceasta se arată și prin faptul că nenumărate minuni, vindecări trupești și sufletești au loc în mod frecvent, părinții fiind martori ai acestora. În mănăstirea noastră, cultul Sfântului Nectarie s-a evidențiat în mod deosebit prin lucrări concrete de tipărire a minu­nilor petrecute aici, prin înregistrarea pe CD a Slujbei și Acatistului sfântului, precum și prin slujbele mănăstirești care conțin o cântare închinată sfântului nostru ocrotitor. Multe familii tinere, venind și rugându-se pentru nașterea de prunci, au mulțumit Sfântului Nectarie pentru împlinirea cererii lor, dând numele pruncilor Nectarie sau Nectaria, astfel mărturisind tuturor cât bine le-a făcut lor sfântul. Evlavia pentru Sfântul Nectarie se arată și din faptul că zi de zi, necontenit, mulțimi de credincioși urcă micul deal al mănăstirii și îngenun­chează înaintea raclei, fiecare cu durerile și bucuriile lui, sfântul turnând peste sufletul și trupul fiecăruia medicament de vindecare.

Ne aflăm într-o vreme în care simţim boala şi suferinţa foarte aproape. Aici, la Mănăstirea Radu Vodă, foarte mulţi oameni găsesc mângâiere şi tămăduire. Vorbiţi-ne despre importanţa rugăciunii către sfinţii tămăduitori şi făcători de minuni în această perioadă.

Într-adevăr, trăim vremuri de confuzie, dar și grele în același timp, vremuri în care suferința și boala ne împiedică să trăim viața frumos, așa cum Dumnezeu a rânduit-o în pronia Sa. Dar nu trebuie să dez­nădăjduim! Noi, ca străjeri și slujitori la racla Sfântului Nectarie, vedem multă suferință în ochii oamenilor care vin și cer ajutorul; suferință trupească sau sufletească, oameni ce nu își mai găsesc alinarea decât la Dumnezeu, oameni dez­nădăjduiți, copleșiți de vremuri și durere, oameni ce caută un sprijin, o busolă, un sfat, un cuvânt pentru a se ridica din starea lor și a privi mai cu nădejde greutățile vieții. Sfântul Nectarie, fără întârziere, răspunde credinciosului după căutarea inimii lui, are un cuvânt pentru sufletul fie­căruia ca răspuns al ru­găciunii ­sincere către el, și nu lasă ne­mân­gâiat și lipsit pe cel ce cu credință și dragoste cere ajutor și mijlocire. Sfântul Nectarie face parte dintr-o categorie de sfinți aparte: taumaturgii, tămă­duitorii, făcătorii de minuni. Astfel, în aceste vremuri în care bolile și suferințele se înmulțesc, trebuie să ne rugăm acestor sfinți, în special, pentru a ne alina durerile sufletești și tru­pești. Sfântul Nectarie alături de marii Sfinți Doctori fără de arginți (Cosma și Damian, Chir și Ioan, Pantelimon, Luca al Crimeei, ­Efrem cel Nou etc.) sunt cei către care trebuie să alergăm în sufe­rințele noastre trupești sau sufle­tești. Ei ne sunt modele de tămă­duire fără de plată a bolilor noastre; ei sunt mijlocitorii înaintea lui Dumnezeu; ei toarnă doctoria pe măsura bolii fiecăruia și cunosc, ca dar de la Dumnezeu pentru viața lor trăită ca jertfă pentru El, tainele durerilor omenești, tămăduind odată cu trupul și sufletul omului. De aceea, este important ca în această perioadă să cerem stăruitor ajutorul sfinților taumaturgi, deoa­rece, prin lucrarea lor vinde­cătoare, Se slăvește Dumnezeu în trupurile și în sufletele noastre.

Profesor de seminar şi director de şcoală teologică,  Sfântul Nectarie a reuşit să formeze mulţi tineri care au ajuns vrednici slujitori ai Sfântului Altar. Vorbiţi-ne despre importanţa formării duhovniceşti a tinerilor seminarişti bucureşteni care au prilejul de a creşte în biserica Mănăstirii Radu Vodă, lângă racla cu moaştele sfântului.

Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina, pe lângă faptul că a fost un mare rugător, a fost și este un mare pedagog. El îi învăța pe tinerii seminarişti mai ales cu fapta; se știe, citind în viața lui pasajul în care a ținut câteva zile de post pentru împăcarea a doi tineri, iar aceștia, văzând că sfântul ține post pentru ca vrajba dintre ei să în­ceteze, s-au rușinat și s-au împăcat. Un astfel de învățător era Sfântul Nectarie. Pentru tinerii seminariști, prezența Sfântului Nectarie în pro­ximitatea Seminarului Teologic din București reprezintă o oportunitate de a cunoaște viața și faptele acestui mare sfânt al Bisericii. Ştim că ­sfântul prețuia tinerețea, iubea puritatea și a luptat din răsputeri, pe când era directorul Seminarului de la Rizareion, pentru ca tinerii să cunoască frumusețile vârstei lor, să-și trăiască frumos tinerețea, departe de patimi și fapte urâte, departe de ceea ce „lumea” oferă în zilele noastre. Ca tânăr teolog, viața și activitatea Sfântului Nectarie sunt izvoare din care te poți adăpa necontenit în dobândirea virtuților. Viața sfântului, pentru un tânăr teolog, reprezintă nesecată apă a normelor morale, iubire de Dumnezeu și de semeni încă din vremea tinereții, râvnă în a sluji lui Dumnezeu cu timp și fără timp, pildă de răbdare și smerenie în aștep­tarea dreptății divine.

Începutul formării duhovnicești a unui tânăr teolog începe acasă, în familie, acolo se pune fundamentul slujirii de mai târziu. Apoi, la dorința tânărului, Dumnezeu adău­gând și harul Său, ajunge la seminar și începe să adune cunoș­tin­țe teologice și laice întru de­să­vârșirea cunoașterii. Însă nu este totul aceasta! Tânărul fraged trebuie să aibă modele de urmat, faruri călăuzitoare în căutările lui, exemple de rodnică viețuire în Hristos și profesori iubitori de frumos, dornici să împărtășească din expe­riența și trăirile lor sufletului însetat de Apa cea Vie. Un astfel de model a fost și va rămâne ­Sfântul Nectarie pentru tinerii teologi, acum și în posteritate!

Citeşte mai multe despre:   Sfantul Nectarie de la Eghina  -   Mănăstirea Radu Vodă