Cinstirea Sfântului Mucenic Dimitrie la Tesalonic

▲ Mii de pelerini s-au strâns în urmă cu cinci zile la Tesalonic pentru a-l cinsti pe Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de mir ▲ Despre pelerinajul de la Tesalonic, din Grecia, despre minunile care au loc în urma rugăciunilor la racla Sfântului Dimitrie, ocrotitorul Tesalonicului, într-un interviu cu arhimandritul Ioannis Tassias, vicarul Mitropoliei Tesalonicului şi parohul Bisericii „Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de mir“ ▲

Preacuvioase Părinte, cum este cinstit în spaţiul elen Sfântul Dimitrie din Tesalonic, cu ocazia hramului său?

Se ştie că Sfântul Dimitrie este considerat ocrotitorul oraşului Tesalonic. Foarte important este faptul că acest oraş şi-a redobândit libertatea în ziua prăznuirii acestui sfânt, după o perioadă de patru sute de ani de robie sub jugul turcesc. Aceasta reprezintă una din ultimele minuni ale Sfântului, sărbătorită de întreaga noastră Biserică, dar cu precădere de tesaloniceni, care îl cinstesc cu multă strălucire şi evlavie.

După încheierea sărbătorii dedicate Sfântului Dimitrie, îl serbăm pe Sfântul Nestor, care l-a învins pe Lie în luptă, împlinind prin aceasta, dar şi prin propriul martiriu, profeţia ocrotitorului său. După aceasta urmează alte manifestări religioase post-praznicale, în care sunt implicaţi mulţi credincioşi.

La finalul lor, este deschisă racla Sfântului Dimitrie, pentru ca pelerinii să aibă posibilitatea să-i vadă sfintele moaşte care, de obicei, sunt acoperite de mir, ca o binecuvântare oferită de sfânt creştinilor din oraşul său. În această zi, după încheierea pelerinajului, un arhiereu citeşte în faţa raclei rugăciunea de sfinţire a untdelemnului. Este cunoscut că, în Biserică, uleiul reprezintă un element de transmitere a harului vindecărilor. După citirea acestei rugăciuni, uleiul sfinţit este amestecat cu mirul adunat de pe sfintele moaşte şi cu aromatele oferite în timpul oficierii Prohodului Sfântului. Amestecul respectiv este vărsat deasupra raclei şi apoi absorbit de mari cantităţi de vată care se va împărţi credincioşilor imediat, dar şi pe tot cuprinsul anului, devenind un izvor de vindecări.

Există foarte multe minuni săvârşite prin intermediul acestui amestec de mir şi untdelemn sfinţit. Mii de oameni aleargă la biserica Sfântului Dimitrie şi sunt părtaşi la nenumăratele minuni realizate aici - în special vindecări -, restabilirea sănătăţii fiind principala caracteristică a acestui sfânt. Este cunoscut, de altfel, că eparhul Leontie, primul ctitor al bisericii actuale, a fost vindecat aici. Paralitic fiind, s-a rugat o noapte întreagă şi a doua zi dimineaţa era deja vindecat. Deci eparhul Leontie este unul dintre primii mari martori ai minunilor Sfântului. Noi, care astăzi avem binecuvântarea să slujim în biserica sa, vedem pe unii credincioşi cerându-i vindecare, pe alţii mulţumindu-i pentru ajutorul primit, şi, în sfârşit, pe alţii slăvind pe Dumnezeu pentru lucrurile minunate pe care le arată prin viaţa, prezenţa şi harul vindecător al sfinţilor Săi.

Minuni la racla Sfântului Dimitrie

Am înţeles că printre cei care beneficiază de ajutorul Sfântului se numără şi mulţi creştini proveniţi din alte ţări...

Desigur, vin credincioşi din toate ţările ortodoxe, pentru că Sfântul Dimitrie aparţine întregii Ortodoxii, este apărătorul întregii lumi. O inscripţie veche de pe un mozaic din secolul al VI-lea prezintă cuvintele diaconului înfăţişat alături de Sfântul Dimitrie: „Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, ca cel ce eşti prietenul cetăţii, ocroteşte-i pe locuitorii ei, dar şi pe străini“. Prin străini înţelegem pe trecătorii proveniţi din alte locuri, precum şi pe pelerinii care vin la această biserică pentru rugăciune.

Noi, aici, nu avem un catalog cu toate minunile întâmplate în ultima vreme. Acestea sunt în număr mare şi ne este greu să le ţinem evidenţa. Se pot spune multe, însă mă mărginesc doar la câteva minuni. Avem, de exemplu, o scrisoare a unei doamne din Bulgaria, care ne relatează despre cum s-a vindecat de cancer după ce s-a uns cu ulei de la candela Sfântului. Îmi amintesc, de asemenea, cum, la un hram, pe când noi ne pregăteam să săvârşim ritualul de amestecare a mirului şi a untdelemnului pe racla Sfântului, un domn a insistat foarte mult să intre în micul paraclis unde ne aflam adunaţi un număr foarte restrâns de clerici. I-am permis intrarea doar atunci când mi-a spus că este bolnav de cancer şi că urma ca peste câteva zile să aibă intervenţia chirurgicală. La final, i-am oferit o bucăţică de vată îmbibată cu mir sfinţit, cu urarea de a-i fi de ajutor. După câteva zile, fiind în biroul din interiorul bisericii cu alţi preoţi, aud că cineva bate insistent la uşă. Credeam că este vreun cerşetor. Era de prisos să se prezinte. În persoana lui am recunoscut pe bolnavul care insistase să intre în paraclis. Mi-a zis: „Urma să fiu operat de cancer. Mai înainte însă am mai făcut o dată analizele solicitate de medici. Acestea arătau că nu mai exista nici o urmă de boală. Mă vindecase Sfântul Dimitrie“.

Avem posibilitatea de a vedea aici tot felul de vindecări. Sfântul se arată aievea multora. Sunt foarte mulţi demonizaţi care se fac bine după ce se roagă la moaştele lui, dar şi la cele ale Sfântului Ierarh Grigorios Kallidis, originar din Tesalonic, adăpostite în aceeaşi biserică. Mai mult, sunt destule persoane care afirmă că Sfântul Dimitrie este însoţit în acţiunile sale salvatoare şi de adormitul întru fericire mitropolit Panteleimon al II-lea (plecat la Domnul în anul 2001 - n. tr.).

În anul 2003,, un fragment din moaştele Sfântului Dimitrie a fos dus pentru scurt timp la Iaşi, cu ocazia hramului Sfintei Cuvioase Parascheva. Aţi fost unul dintre membrii delegaţiei care l-a însoţit pe vrednicul de pomenire Întâistătător al Bisericii Greciei, arhiepiscopul Hristodoulos. Această acţiune s-a repetat şi în cazul altor ţări?

A fost singura dată când un fragment din moaştele Sfântului Dimitrie a ieşit în acest fel în afara Tesalonicului. Oraşul Iaşi este, deci, singurul care s-a bucurat de acest privilegiu. Am avut cinstea deosebită de a însoţi sfintele moaşte, alături de fericitul întru adormire arhiepiscop Hristodoulos. Această vizită îmi va rămâne permanent în memorie. Am fost înconjuraţi cu o deosebită dragoste şi cinste din partea actualului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Daniel, pe atunci Mitropolit la Iaşi. Nu pot uita acele clipe emoţionante, evlavia şi dragostea poporului faţă de Sfântul Dimitrie şi de Cuvioasa Parascheva, toate manifestările prilejuite de hram, care reprezintă o mărturie a cinstirii aduse sfinţilor şi a slavei date lui Dumnezeu, care luminează pe toţi în zilele de hram.

Un ultim mesaj, vă rog, pentru credincioşii români.

Poporul român ortodox ne este frate de credinţă, unit cu noi prin aceeaşi învăţătură, prin acelaşi Botez, prin aceiaşi sfinţi mijlocitori în faţa Preasfintei Treimi, prin aceeaşi prezenţă activă în mărturisirea credinţei şi în trecut, şi astăzi, dar şi în vremurile grele care vor veni. Ne uneşte dragostea lui Hristos. Sfinţii ne sprijină. Exemplele lor luminoase ne arată drumul mărturisirii credinţei, care dă adevărată valoare omului. Mesajul meu este că Iisus Hristos este Acelaşi: ieri, azi şi în veac. Prin urmare, când un popor are în viaţa sa drept ţel şi destinaţie nu un mâine trecător, ci viitorul devenit un prezent veşnic în împărăţia lui Dumnezeu, îşi valorifică existenţa, îşi consolidează calea şi îşi asigură progresul în toate privinţele.

Biserica Ortodoxă şi Sfântul Dimitrie, ocrotitorul Tesalonicului, mărturisesc asupra faptului că Dumnezeu nu dăruieşte omului doar bunătăţile cele veşnice izvorâte din dragostea Sa, ci şi fericirea de a-L avea pe El drept Dumnezeu unic şi adevărat, care nu-l lasă niciodată pe om să se scufunde în deznădejde sau să se avânte în situaţii fără scăpare. În cadrul vieţii celei noi în Hristos, sfinţii noştri, prin martiriul lor, ne arată calea ce duce la victorie, accesibilă şi nouă, celor de astăzi.

Doresc poporului român frate sănătate, progres duhovnicesc şi recunoaşterea mărturiei sale, cu rugăciunile şi binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care se luptă să continue exemplul sfinţiţilor săi înaintaşi.