Biolog ca formare, dar intelectual de o anvergură ce a depășit cu mult frontierele de mentalitate ale epocii în care a trăit, Nicolae Leon (1862-1931) a fost una dintre personalitățile care au marcat medicina românească. A înființat, la Iași, primul laborator de parazitologie din România, contribuind la prevenirea și combaterea unor maladii care devastau comunitățile din acea perioadă. Despre contribuțiile esențiale pe care le-a avut ca profesor, cercetător și publicist am discutat cu Richard Constantinescu, iatroistoriograf, titular al disciplinei Istoria medicinei și coordonator al Centrului Cultural „I.I. Mironescu” al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.
Colonelul Dumitru Răducanu: „Mă bucur de această lucrare“
Colonelul Dumitru Răducanu (foto) a fost invitat să participe ca specialist în farmacie la prepararea materiei Mirului în 1993, 1996, 2002 şi 2007 în urma unor analize făcute de el şi de alţi specialişti, s-a constatat că reziduul de la prepararea Mirului are reale virtuţi terapeutice în cazuri de afecţiuni dermatologice. De aceea, colonelul a cerut ierarhiei Bisericii ca, a doua zi după sfinţirea Marelui Mir, să fie împărţit acest produs unor spitale. În acest scop, la 3 mai 2002, s-au prezentat la Capela Pompilian de la Mănăstirea Antim medici din spitalele bucureştene cu secţii de traumatologie-arşi, dermatologie, pentru a încerca să trateze suferinţele acelor bolnavi cu ajutorul reziduului de la prepararea Marelui Mir. La fel şi în 2007. Pentru participarea şi implicarea dezinteresată la procesul de obţinere a materiei mirului, farmacistul a fost răsplătit cu distincţia Crucea patriarhală pentru mireni. A scris o carte cu reţeta şi întreaga tehnologie a preparări Mirului. Specialistul se destăinuia cu privire la experienţa aceasta: "Mă bucur că am realizat din punct de vedere tehnic un Mir de caliate, fără a avea vreo pretenţie sau avantaj material, nici în 2002, nici în 1996, nici în 1993. Mă bucur de această lucrare pe care mi-o alătur altor bucurii".