Fenomenul de dopaj, cu prevalenţă în sport, se intensifică şi se diversifică, la fel ca fenomenul drogurilor, de la an la an, într-un ritm din ce în ce mai mare. Agenţia Naţională Anti-Doping, care funcţionează la noi deja de cinci ani, a reuşit să impună un cadru legislativ şi instituţional la nivel european. România este singura ţară din estul Europei care are un laborator de control anti-doping acreditat internaţional.
Doamnă Graziela Vâjială, cum este cunoscut la noi fenomenul dopajului, cel puţin la nivel instituţional?
Fenomenul de dopaj în sport s-a dezvoltat odată cu evoluţia societăţii, cu dezvoltarea industriei chimico-farmaceutice. Din cauza acestui fapt, organizaţiile responsabile în domeniu la nivel internaţional au intensificat lupta împotriva acestui flagel, adaptarea permanentă a legislaţiei şi sprijinirea creării de organizaţii anti-doping la nivelul fiecărei ţări semnatare a Codului Mondial Anti-Doping, care să coordoneze activitatea anti-doping la nivel naţional.
Astfel, dopajul în sport, aşa cum este definit în Codul Mondial Anti-Doping, reprezintă nu numai prezenţa unei substanţe interzise în proba biologică a unui sportiv, ci şi utilizarea sau tentativa de a utiliza o substanţă interzisă sau o metodă interzisă, refuzul sau neprezentarea nejustificată pentru prelevarea de probe după primirea invitaţiei la controlul doping, în conformitate cu reglementările anti-doping, sau evitarea în orice mod a prelevării probelor, falsificarea sau tentativa de a falsifica orice parte a controlului doping, deţinerea de substanţe şi/sau de metode interzise, traficarea sau tentativa de traficare a oricărei substanţe şi/sau metode interzise. Substanţele şi metodele interzise sunt incluse într-o listă specială, numită "Lista interzisă", a Agenţiei Mondiale Anti-Doping, listă modificată anual de către Agenţia Mondială Anti-Doping şi aprobată la nivel naţional prin ordin al preşedintelui ANAD, publicat în Monitorul Oficial.
Unde se intersectează fenomenul dopajului cu fenomenul drogurilor?
Aşa cum v-am menţionat, "Lista interzisă" cuprinde substanţele şi metodele interzise sportivilor, atât în competiţie, cât şi în afara competiţiei. Pe această listă se găsesc şi 57 de substanţe care fac parte şi din categoria drogurilor sociale, în baza Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. Consumul acestora de către sportivi în competiţie este interzis. Să vă dau un exemplu: canabisul este un drog social, se ştie că este utilizat de tineri prin cluburi, dar în acelaşi timp este interzis şi sportivilor, numai în competiţie.
România este singura ţară din estul Europei cu un laborator de control doping acreditat internaţional de WADA
În ce stadiu se află lupta împotriva dopajului în România?
Pot spune că suntem pe un făgaş bun, dat fiind faptul că, după cinci ani de activitate a Agenţiei Naţionale Anti-Doping, am reuşit ca România să aibă o politică anti-doping coerentă, la standardul ţărilor cu tradiţie în domeniu. Aş aminti aici: Franţa, Italia, Spania, Germania, Australia, Canada, Suedia, în general ţările nordice.
Dispunem de un cadru legislativ, elaborat în conformitate cu reglementările internaţionale în vigoare: Codul Mondial Anti-Doping, Convenţia împotriva dopajului în sport a Consiliului Europei, Convenţia internaţională împotriva dopajului în sport a UNESCO, care ne permite să desfăşurăm o activitate la standardele internaţionale, performanţă şi eficienţă.
Nu am fi reuşit să ajungem aici fără sprijinul Guvernului României, care a susţinut activitatea anti-doping atât din punctul de vedere al promovării legislaţiei în domeniu, cât şi din punct de vedere financiar. Au fost alocate de la bugetul de stat sume importante, de aproximativ 32 de miliarde lei, pentru construirea unui nou sediu pentru agenţie şi peste 5 milioane de euro pentru dotarea laboratorului cu echipamente performante şi perfecţionarea staff-ului.
Astfel, România este singura ţară din estul Europei cu un laborator de control doping acreditat internaţional de WADA şi atragem fonduri la bugetul agenţiei, prin analizarea probelor de control doping pentru alte ţări sau organisme internaţionale.
O campanie de educaţie naţională "Primii paşi pentru un sport curat!"
Cum este implementată legislaţia la nivel naţional de către ANAD?
Agenţia implementează legislaţia în domeniu prin dezvoltarea a cinci programe: programul de educaţie anti-doping, programul de testare, programul de cooperare internaţională, programul de cercetare ştiinţifică şi programul de prevenire şi combatere a traficului ilicit de substanţe interzise.
Programul de educaţie şi informare al ANAD porneşte de la premisa că este mai uşor să previi decât să combaţi şi se adresează în principal sportivilor, dar şi tuturor persoanelor implicate în sport.
Programul de testare a fost conceput pentru a descuraja utilizarea de substanţe şi/sau metode interzise, atât în perioada de pregătire, cât şi în competiţie, pentru protejarea sănătăţii sportivilor şi pentru promovarea principiilor etice şi ale fair-play-ului în sport.
Activitatea de cercetare ştiinţifică s-a concretizat prin realizarea de proiecte de cercetare şi diseminare a rezultatelor atât prin publicarea de articole ştiinţifice în reviste de specialitate, cât şi prin participarea cu lucrări şi postere la conferinţe şi simpozioane ştiinţifice naţionale şi internaţionale.
Agenţia şi-a extins incidenţa cadrului legislativ în materia prevenirii şi combaterii traficului ilicit de substanţe cuprinse în Lista interzisă şi asupra acelora care practică educaţia fizică şi sportul individual în săli de sport organizate, altfel decât ca structuri sportive (în special săli de culturism şi fitness), având în vedere semnalele primite privind administrarea şi traficarea substanţelor şi/sau metodelor dopante în cadrul acestor săli.
Se face o cultură a prevenţiei în şcoli?
Una din preocupările agenţiei este de a face educaţie anti-doping pe etape de vârstă, informaţiile fiind adaptate nivelului de înţelegere al acestora. În licee, am desfăşurat mai multe campanii de educaţie anti-doping. În momentul de faţă se află în desfăşurare proiectul "Conştientizarea elevilor privind potenţialele riscuri ale utilizării suplimentelor nutritive ce conţin prohormoni şi substanţe interzise", proiect finanţat de ANAD şi de UNESCO. În cel mai scurt timp, cel mai probabil la sfârşitul lunii septembrie, vom demara o campanie de educaţie naţională "Primii paşi pentru un sport curat!", care se va desfăşura în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe două module, unul având grupul-ţintă elevii din clasele V-VII şi al doilea elevii din liceele cu profil sportiv din ţară.
Taina Spovedaniei reprezintă o adevărată consiliere psihologică
Poate fi şi familia o sursă bună de informaţii de acest gen? Sau părinţii sunt depăşiţi de situaţie?
Cu siguranţă, familia este cea care contribuie în mare măsură la educarea copiilor. De aceea noi încercăm să ajungem cu informaţia la părinţi, la anturajul sportivilor. Important este ca părinţii să deţină informaţia corectă. Este trist că uneori cei din anturajul sportivilor, şi mă refer aici la antrenori şi medici, din motive financiare de cele mai multe ori, împing sportivii către dopaj, considerând că este calea cea mai scurtă către performanţă, care poate atrage venituri. Nu le spun însă sportivilor care sunt riscurile la care se supun şi faptul că îşi pot distruge cariera.
Cum îi poate sprijini Biserica pe oamenii ajunşi în suferinţă de pe urma acestui fenomen?
Biserica este totdeauna un bun sfătuitor, oamenii au încredere în Biserică, Taina Spovedaniei reprezentând o adevărată consiliere psihologică pentru cei ce au avut de suferit ca urmare a dopajului şi uneori creând premisele unei bune reintegrări în viaţa sportivă.
Graziela Vâjială, carte de vizită
Doamna Graziela Vâjială este absolventă a Facultăţii de Chimie a Universităţii din Bucureşti (1965-1970), doctor în ştiinţe, profesor universitar la Universitatea "Spiru Haret", Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport. A făcut mai multe specializări, atât în ţară, cât şi în străinătate, în management, medicină sportivă, metodologie substanţe anti-doping ş.a., şi a făcut şi face parte din mai multe societăţi şi consilii ştiinţifice (Asociaţia Mondială a Specialiştilor în Control Anti-Doping, Grupul de Monitorizare al Convenţiei Anti-Doping, Consiliul Ştiinţei Sportului din România ş.a). Pentru activitatea profesională şi ştiinţifică a fost decorată cu mai multe ordine şi distincţii. A publicat singură sau în colaborare zeci de studii, în România şi în străinătate, şi opt cărţi din domeniul biochimiei şi al anti-dopingului.
Interviu realizat de Larisa şi Constantin Iftime
