Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Interviu În facultate, învățarea activă e acum soluția, nu predarea clasică

În facultate, învățarea activă e acum soluția, nu predarea clasică

Galerie foto (2) Galerie foto (2) Interviu
Un articol de: Oana Rusu - 04 Oct, 2020

Deschiderea anului universitar 2020-2021 în România se face gândind o nouă pedagogie privind studenții care vor păși în sălile de curs. Programele hibrid, care îmbină predarea on-line cu cea clasică, reprezintă adaptarea la condițiile actuale. Ca specialist în psihologie, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” (UBB), profesorul Daniel David, a analizat viața studențească sub ambele componente, cea academică și cea extrașcolară, pentru a oferi atât profesorilor posibilitatea de a-și desfășura activitatea în condiții bune, cât mai ales studenților mijloacele de a se pregăti eficient pentru cariera pe care au ales s-o îmbrățișeze. 

Domnule rector, care sunt noutăţile din acest an universitar la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, în contextul actual al pandemiei?

La nivel de admitere, față de anul trecut, UBB are la licență o creștere de 4%, iar la master de 12%. La nivel de doctorat, avem cu peste 150 de candidați mai mulți ca anul trecut. De asemenea, avem mai mulți studenți inter­naționali, dar admiterea lor încă nu s-a finalizat. Vom începe anul universitar în regim clasic la nivel doctoral și în regim hibrid (cursuri on-line + seminarii/lucrări în regim clasic) sau on-line (+ activități clasice în regim de voluntariat) la nivel de licență/master, gândind o nouă „pedagogie universitară”, pentru a păstra standardele academice ale UBB. Facem acest lucru nu doar de dragul cadrelor didactice, care ar fi putut să-și reorienteze activitățile din norma academică pe componenta științifică, ci de dragul studenților, pentru a nu le afecta parcursul de viață.

Școala după pandemie nu va mai fi cea de dinainte de aceasta 

Care sunt specializările cele mai afectate de necesitatea distanţării şi cum se vor desfăşura laboratoarele şi activităţile practice?

Condițiile de siguranță trebuie respectate în toate programele UBB! Însă programele hibride vor fi implementate mai ales în facultățile de științe experimentale (ex.: fizică/chimie și inginerie chimică/biologie și geologie/știința și ingineria mediului) și/sau cu o puternică componentă vocațională (ex.: teatru și film/educație fizică și sport/cele patru facultăți de teologie din UBB). 

Care sunt efectele noilor măsuri din perioada pandemiei asupra vieţii studenţeşti, asupra interacţiunii între studenţi şi cadre didactice?

Viața studențească are cel puțin două componente. Una este cea academică, care se bazează pe activități din planul de învățământ și pe activități academice extracurriculare. În timp ce activitățile din planul de învățământ au fost regândite în scenariile descrise mai sus - hibrid sau on-line -, mă aștept ca acelea extracurriculare să continue și chiar să se dezvolte inovativ (combinând tehnologia cu interacțiunile clasice). A doua componentă se referă la cea extraacademică - interacțiunile studențești, inclusiv activitățile recreative -, care mă aștept să fie afectate mai puțin, studenții având inventivitatea necesară să le facă funcțio­nale în condiții de siguranță, chiar în perioada pandemiei.

Care credeţi că sunt efectele de lungă durată ale unor măsuri aplicate contextual, dar care vor tinde să devină permanente?

După pandemie vom reveni la scenariul clasic, îmbogățit însă cu experiențele on-line, care corespund setului de bune practici inter­naționale și standardelor de calitate academică. Așadar, la UBB nu vom face școală după pandemie așa cum am făcut înainte de aceasta.

Expunerea prea mare la „screen” are consecințe negative

Cum evaluați efectele negative şi pozitive ale accentului pus pe digitalizare în activitatea academică?

Tehnologia nu este „bună” sau „rea” în sine, ci devine astfel în funcție de cum o folosim. Acum o folosim maximal, astfel încât, pe lângă beneficiile aduse - continuarea actului educațional -, poate avea și unele consecințe negative - pe care încercăm să le controlăm -, legate mai ales de expunerea prea mare la „screen” și de nerealizarea interac­țiunii clasice la nivelul așteptat. După pandemie însă o vom putea folosi înțelept, mult mai mult decât în condițiile prepandemie, dar nu atât de mult ca în timpul pandemiei.

„Ceea ce era liceul pe vremea bunicilor noștri este astăzi licența” 

La unele universităţi s-a înregistrat un număr-record de candidaţi, la specializări care au trecut exclusiv în on-line, având în vedere că studenţii nu trebuie să mai plătească un loc de cazare, pe de o parte, iar pe de altă parte cei implicaţi şi în alte activităţi pot frecventa mai uşor cursurile în format digital. Se poate vorbi despre o „democratizare”, „liberalizare” a învăţământului universitar? Cum se vor adapta universităţile la aceste noi tendinţe? Va deveni şi în România o constantă învăţarea pe parcursul vieţii (lifelong learning)?

Creșterea numărului de stu­denți nu cred că se leagă doar de aceste condiții. Studenții sunt pragmatici și știu că aceste condiții nu vor dura mult! Creșterea a apărut legată mai ales de calitatea academică din anumite univer­sități - de aceea numărul a crescut doar la unele universități - și de faptul că, totuși, am avut un număr mai mare de absolvenți de bacalaureat față de anul trecut (cu aproximativ 3.800). Pe de altă parte, da, oamenii au înțeles - ceea ce era liceu pe vremea bunicilor noștri este astăzi licență, specializarea avansată făcându-se la nivel de master/doctorat. În acest sens, universitățile responsabile trebuie să fie mai incluzive la nivel de licență și mai elitiste la nivel de master/doctorat, așa cum este și angajamentul UBB. În fine, da, mă aștept ca „lifelong learning” - adică formarea pe parcursul vieții - să devină o practică de viață și în România. Spre exemplu, UBB, direct și/sau prin Fundația UBB, este deja angajată în universitatea vârstei a treia, unde avem seniori care se formează academic, cu scop cultural și/sau practic. Dincolo de universitatea vârstei a treia, avem deja programe clasice care se adresează tuturor categoriilor de vârstă, în această logică a formării pe parcursul vieții.

Cu profesorul nu te vei întâlni să-ți predea, ci să analizezi ceea ce ai învățat deja acasă 

Ce sfaturi le-ați da studenţilor în privinţa organizării mai eficiente a timpului, în condiţiile unui învăţământ preponderent on-line?

Așa cum am spus, noi vom veni în curând cu ghiduri/manuale pentru o nouă „pedagogie universitară”. Ideea fundamentală este că învăță­mântul on-line nu înseamnă învăță­mânt clasic pus pe internet/on-line. Noi, cei de la UBB, suntem cei care am introdus formal în țară învăță­mântul la distanță, cu mulți ani în urmă, la standarde interna­ționale. Așadar, când facem învăță­mânt ­on-line, noi îl facem deja la niveluri de calitate crescută și nu ca un demers nou, pe care acum îl experimentăm! Revenind la întrebare, în varianta on-line, este nevoie de o regândire a conținuturilor, a duratei prezentării, a modalităților de prezentare (inclusiv tempo etc.) și a orarului. Fără a intra în detalii, spre exemplu, mă aștept ca profesorii și studenții să treacă la o învățare activă, în care studentul se pregătește pentru activitatea didactică - citind infor­mațiile deja disponibile on-line -, astfel încât întâlnirea cu profesorul să fie o oportunitate de analiză și gândire critică și de învățare prin descoperire.