Basarabia contemporană nu contenește lupta împotriva adevărului istoric despre Unire și despre promotorii reîntregirii neamului românesc și eroii cauzei naționale. Este incontestabil rolul monumentelor care amintesc faptele eroice ale înaintașilor noștri, prin care „reușim cel mai bine să perpetuăm memoria sfinţilor şi a eroilor și să păstrăm cultul strămoșilor noștri”, spune Iulian Rusanovschi, membru al Asociației „Cultul eroilor” din Basarabia, platformă civică ce adună tineri care doresc să reîmprospăteze memoria eroilor în conștiința basarabenilor. El a inițiat mai multe proiecte de restabilire a unor monumente, unele inaugurate deja, altele care urmează, în 2018.
Ce v-a motivat să vă asumați inițiativa nobilă și deloc ușoară de a restabili monumente?
În primul rând, dragostea pentru țară, iar în al doilea rând dragostea pentru frumos. M-a preocupat soarta patrimoniului cultural al Basarabiei încă din perioada studenției, când eram președinte al Asociației Studenților Creștini Ortodocși Români (ASCOR). Am început să mă gândesc mai mult la restabilirea monumentelor datorită unui preot din Suceava, părintele Mircea Bejenaru, care ne-a donat o troiță în anul 2009. Aceasta a fost instalată în orașul Sângerei în amintirea lui Valeriu Gafencu. În acea perioadă era o febră generală privitor la soarta deținuților din închisorile comuniste și canonizarea acestora. Astfel, la sugestia monahului Moise de la Mănăstirea Oașa, am încercat, prin intermediul ASCOR, să imortalizăm numele sfinților basarabeni în conștiința creștinilor din Basarabia. Am organizat diverse conferințe, am publicat ziare și am edificat troițe comemorative pe cuprinsul întregii țări.
Unde ați ridicat mai exact troițe?
După exemplul părintelui Mircea Bejenaru, în perioada 2010-2015, am ridicat un șir de troițe, printre care cea în cinstea Mitropolitului Iosif Naniescu, la Pepeni, raionul Sângerei, cea în cinstea preotului Sofian Boghiu, la Edineț, o altă troiță în cinstea luptătorului național Andrei Ciurunga, alias Robert Eisenbraun, aceasta fiind închinată și soților martiri Doina și Ion Aldea-Teodorovici. Ultima troiță a fost înălțată în centrul orașului Hâncești în memoria Mitropolitului Gurie Grosu, primul Mitropolit al Basarabiei.
De asemenea, am restabilit crucea de mormânt a academicianului Iustin Ștefan Frățiman din Cuhureștii de Jos, raionul Fălești, iar la sugestia Silviei Radu, soția regretatului sculptor basarabean Vasile Gorduz, am reușit să turnăm în bronz bustul Mitropolitului Visarion Puiu. Acesta a fost instalat la Bălți, în curtea Catedralei „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, cu acordul Episcopului Marchel de Bălți și Fălești.
Monumentele românești din Basarabia au fost demolate de către sovietici în proporție de 90%. Dacă ne dorim restabilirea adevărului și readucerea României la noi acasă, nu putem să o facem altfel decât prin îndepărtarea moștenirii sovietice și readucerea în for public a monumentelor românești care au existat pe teritoriul Basarabiei. Nicolae Iorga spunea că monumentele reprezintă nivelul cultural la care a reușit să se ridice o anumită generație, într-o perioadă istorică determinată. În acest fel eu înțeleg să-mi iubesc țara, inclusiv Biserica - mama poporului român.
Luna aceasta a avut loc inaugurarea mai multor monumente și urmează, așa cum ați anunțat, și alte evenimente similare pe tot parcursul acestui an. Vorbiți-ne despre proiectele planificate în acest sens.
Cu sprijinul Ministerului Apărării, am reușit să amenajăm monumentul funerar al generalului Stan Poetaș cu zece obuze antitanc, iar cu sprijinul mai multor oameni de bună credință, să placăm și platforma monumentului, instalată în curtea Muzeului de Istorie din orașul Soroca. Data inaugurării a fost 13 martie, când s-au împlinit 100 de ani de la adoptarea declarației unirii județului Soroca cu țara-mamă. Generalul Stan Poetaș a luptat la Mărășești în Primul Război Mondial. A fost împușcat de un bolșevic și înmormântat cu fast în orașul Soroca, la 14 ianuarie 1919. Cu susținerea Primăriei orașului Soroca, încercăm să restabilim și statuia generalului Poetaș. Planificăm inaugurarea monumentului la 19 ianuarie 2019, la 100 de ani de la moartea generalului.
Începând cu anul 2015 am inițiat o campanie de restabilire prin reconstituire a cinci monumente, acestui proiect adăugându-se și restaurarea Mausoleului Armatei Române din satul Lipceni. După ce au fost inaugurate, rând pe rând, busturile regelui Ferdinand la Nisporeni, Ialoveni și Țepilova Mare din raionul Soroca, a venit rândul orașului Rezina, unde a fost inaugurat bustul regelui, în aceeași zi cu inaugurarea Mausoleului Armatei Române de la Lipceni, la 24 martie a.c. În continuare, preconizăm inaugurarea ultimului bust al regelui Ferdinand I la Varnița și inaugurarea cimitirului Armatei Române la Leova. Este vorba despre șapte morminte, patru ale eroilor români necunoscuți din Primul Război Mondial și trei ale eroilor Armatei Române din al Doilea Război Mondial. Crucile de lemn de pe aceste morminte erau în stare avansată de putrefacție, de aceea, împreună cu Oficiul Național pentru Memoria Militară, ne-am propus să le înlocuim cu alte cruci de piatră. Ne dorim să inaugurăm în 2018 și monumentul căpitanului Ionel Iepure din localitatea Cosăuți.
Vom publica o carte în aprilie a.c., cu titlul „Războiul monumentelor. Soarta monumentelor din Basarabia, Bucovina de Nord și Transnistria din perioada 1918-1944”, care va conține documente de arhivă, fotografii și texte istorice despre majoritatea monumentelor din acest teritoriu din perioada interbelică.
Sunteți inițiatorul reinstalării și restaurării unui monument dedicat reînvierii memoriei celor care au luptat pentru reîntregirea neamului românesc, închinat martirilor Alexei Mateevici, Simion Murafa și Andrei Hodorogea, în centrul istoric al Chișinăului. Cum s-a născut ideea de a-l restaura și cum s-a desfășurat întregul proces?
Ideea edificării prin reconstituire a monumentului celor trei martiri sau, cum i se mai spune, monumentul celor trei apostoli, a apărut în anul 2012, lecturând volumul II al cărții „Basarabia necunoscută” a lui Iurie Colesnic. Domnul Colesnic mi-a spus că aceeași inițiativă o are și un descendent al lui Andrei Hodorogea. Astfel, l-am cunoscut pe domnul Dumitru Godoroja, cu care am făcut echipă și care și-a asumat responsabilitățile financiare în acest parcurs. După ce a fost realizată schița de restabilire, împreună cu regretatul arhitect Eugen Bîzgu, am comandat meșterului popular Vladislav Lozan reconstituirea monumentului în piatră de Cosăuți, același material din care a fost realizat monumentul în interbelic.
Care este mesajul Asociației „Cultul eroilor” pentru tânăra generație de români de pe ambele maluri ale Prutului?
Munca depusă de ceilalți membri ai platformei „Cultul eroilor” pentru restabilirea acestor monumente reprezintă o zvâcnire a sufletului pe care o doresc tuturor tinerilor. Îi doresc tinerei generații să înțeleagă ce forță are în mâinile sale, pentru că, de multe ori, tinerii nu realizează acest lucru și își epuizează timpul cu nimicuri. De asemenea, le doresc să conștientizeze valoarea momentului în care trăiesc și să lupte pentru reîntregirea națională și pentru perpetuarea Bisericii neamului. Trebuie să adaug aici că cea mai importantă realizare cu ocazia centenarului este Catedrala Mântuirii Neamului. Nimic nu poate întrece astăzi această realizare. După cum spunea Mihai Eminescu, „Mama poporului român este Biserica”, și iată, iarăși ne întoarcem cu fața spre Biserică și regretăm că alte instituții în afara Bisericii nu au reușit, până în acest moment, să creeze ceva mai frumos sau măcar la fel de frumos cum a reușit Biserica Ortodoxă Română prin edificarea Catedralei Mântuirii Neamului. Asemenea Mănăstirii Putna, aceasta reprezintă un simbol pentru unitatea poporului român și asemenea simboluri trebuie să creăm și noi, după măsura şi posibilităţile fiecăruia. Naţionalismul românesc a fost întotdeauna creştin ortodox, iar mişcările antinaţionale au fost mereu şi anticreştine. Istoria românilor a fost scrisă prin jertfa şi crucile de pe scuturile voievozilor. Aşa să ne ajute Dumnezeu!
