Misiune ortodoxă în comunitatea românească din Dubai

Începând cu anul 2007, românii din Dubai au bucuria de-a avea în mijlocul lor un preot ortodox cu ocazia praznicelor Nașterii și Învierii Domnului Iisus Hristos, precum şi posibilitatea de a se spovedi, de a se împărtăși, de a-și boteza copiii și de a-şi sfinți casele. În ultimii patru ani, această misiune a fost îndeplinită de părintele protosinghel Iachint Vardianu, de la Mănăstirea Radu Vodă din București, inspector patriarhal la Cancelaria Sfântului Sinod, care ne-a acordat un interviu despre activitatea desfășurată acolo.

În ultimii patru ani, ați avut ocazia să slujiți pentru comunitatea românească din Dubai. Cine sunt românii din Emiratele Arabe Unite?

Începând din anul 2007, în comunitatea românească din Emiratele Arabe Unite s-au organizat misiuni cu preoți români, pe care Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a delegat pentru a sluji acolo cu ocazia sărbătorilor Nașterii și Învierii Domnului. Câțiva ani, preot misionar a fost delegat părintele arhimandrit Nicodim Petre, din Arhiepiscopia Iașilor, iar începând cu 2016, Preafericirea Sa a delegat preoți de la Mănăstirea Radu Vodă din București. Astfel, mai întâi a mers părintele protosinghel Hrisant Bache, iar în ultimii ani am fost delegat eu.

Misiunile au fost inițiate și sunt organizate de Carmen Paiu, rezidentă în Emirate de 17 ani, alături de alți credincioși care susțin cheltuielile legate de transport și cazare. Cel mai important este faptul că, prin venirea unui preot în comunitatea românească din Emirate, credincioșii se bucură de binecuvântarea și slujbele în limba română oficiate cu ocazia Nașterii și Învierii Domnului Iisus Hristos. Românii au posibilitatea de a se spovedi, de a se împărtăși, de a-și boteza copiii și de a-şi sfinți casele, în contextul în care, în restul anului, sunt lipsiți de această binecuvântare. Pe teritoriul celor șapte Emirate Arabe există două puternice comunități creștin ortodoxe: siriană și rusă, care au în total trei biserici. Creștinii ortodocși de diferite naționalități pot merge pentru slujbe și rugăciuni în bisericile acestor comunități, însă fiecare dorește să-și manifeste credința în limba maternă, pentru că limba pe care o avem de acasă este cea mai potrivită pentru a ne exprima sentimentele, trăirile și mai ales rugăciunile atunci când vorbim cu Dumnezeu.

„Românii sunt apreciați și lucrează în domeniile în care au pregătire”

Cu ce se ocupă românii din această comunitate?

Pentru o parte dintre ei, Emiratele reprezintă locul unde muncesc, dar pentru alții, această țară a devenit și a doua casă. Spun asta deoarece nu toți reușesc să se adapteze, fiindu-le greu să se integreze în comunitatea largă a acestei țări. În misiunile pe care le-am desfășurat, am întâlnit situații diferite. Români căsătoriți cu români sau cu cetățeni de alte naționalități, dar cazurile în care o persoană din România să se căsătorească cu un cetățean emiratez sunt rare, întrucât legislația actuală este destul de rigidă din acest punct de vedere, cetățenii străini fiind nevoiți să facă anumite sacrificii pentru a putea încheia o astfel de căsătorie. Majoritatea celor pe care i-am întâlnit acolo lucrează ca profesioniști. În Emirate, românii sunt apreciați și lucrează în domeniile în care au pregătire, ocupând posturi importante pentru societate, ca medici, profesori, ingineri ș.a.

„Respectul față de convingerile religioase ale celorlalți”

Cum sunt oamenii din Emirate?

Cetățenii emiratezi sunt ospitalieri și binevoitori, mă refer în special la localnicii din Dubai, emirat a cărui politică se dorește a fi una de deschidere a granițelor către străini, investitori și turiști, pentru a deveni un mediu favorabil popoarelor de altă cultură. Să știți că am avut parte de surprize plăcute în Emirate, pe lângă faptul că am trăit cele mai frumoase experiențe duhovnicești ca preot. Apreciez la emiratezi deschiderea către cultură și respectul față de convingerile religioase ale celorlalți, spre exemplu, întâlnindu-mă pe stradă, localnicii mă salutau cu formula creștină „Merry Christmas”. Ei, pentru care ziua de 25 decembrie nu înseamnă nimic, fără să mă cunoască, dar văzându-mă că sunt preot creștin, salutau cu vestea Nașterii Mântuitorului nostru.

Care este cea mai mare provocare a românilor din Emirate?

Oficial, numărul românilor este de aproximativ 9.000, iar cea mai mare densitate este în Dubai. Am avut bucuria ca la sărbătorile pe care le-am petrecut acolo, la slujbă să participe aproximativ 1.000 de români. Cu ocazia praznicului Învierii Domnului, toată Săptămâna Mare am petrecut-o săvârșind deniile în fiecare seară, iar programul liturgic a culminat cu Sfânta Liturghie de Înviere. La aceste denii participau aproximativ 100 de persoane, iar după slujbă spovedeam între 50 și 80 de credincioși, până târziu în noapte.

Din punct de vedere duhovnicesc, cea mai mare lipsă pe care o resimt românii din Emirate este prezența permanentă a unui preot român în comunitate. Acesta este motivul pentru care an de an adresează o cerere către Patriarhia Română, iar Preafericitul Părinte Patriarh ­Daniel deleagă un preot pentru a răspunde nevoilor comunității de acolo. În puținele vizite pe care le facem, încercăm să acoperim cât mai mult din activitatea specifică preoților în comunitate. Facem eforturi pentru ca misiunea să se desfășoare în cele mai bune condiții și să nu existe riscuri, pentru că, totuși, vorbim de o țară cu o cultură diferită de a noastră. Recent, românii s-au constituit în „Romanian Social & Cultural Association”, care desfășoară activități socio-culturale pentru comunitate. Având personalitate juridică, asociația românilor ne conferă cadrul în care misiunile să se desfășoare în condiții de siguranță și fără a naște suspiciuni pentru autorități.

„Cel mai pregnant sentiment ­este cel al dorului de casă”

Cum s-au integrat românii în societatea din Dubai?

Probabil cel mai pregnant sentiment este cel al dorului de casă, pe care l-am remarcat la toți și care se simte mai ales când, în număr mare, se întâlnesc la evenimente religioase și culturale. Apoi, sunt grijile cotidiene ale fiecăruia. Autoritățile locale asigură un nivel de securitate foarte ridicat, datorită legilor aspre cu cei care comit infracțiuni sau încalcă buna conduită civică. De exemplu, dacă cineva este acuzat și dovedit de infracțiunea de furt, imediat este expulzat din țară, bunurile fiindu-i confiscate și conturile bancare blocate. Această siguranță oferită localnicilor și turiștilor este de fapt confortul Dubaiului. Pe de-o parte, localnicii sunt foarte religioși, au moschei peste tot, merg la rugăciuni și țin tradițiile islamice, iar pe de altă parte, sunt deschiși modernismului și pluriculturalismului, fapt ce atrage și transformă Emiratele Arabe Unite într-un mediu foarte plăcut de vizitat și de trăit. Un exemplu în acest sens este că, în perioada Ramadanului, când este interzis consumul de alimente în public, există restaurante speciale, destinate celor care nu postesc. Totodată, pentru bunele relații diplomatice dintre Emirate și România, în fiecare an, de 1 decembrie, Burj Khalifa, cea mai înaltă clădire din lume, este luminată în culorile tricolorului nostru, iar în difuzoarele din piața care împrejmuiește celebrul turn se aude imnul „Deșteaptă-te, române!”

„Acolo am trăit cu adevărat un sentiment de misionarism”

Românii din Emirate păstrează tradițiile de acasă?

Românii se străduiesc să-și păstreze tradițiile, atât în particular, cât și în comunitate. De fiecare dată suntem întâmpinați cu bucurie și o căldură deosebită. Acolo am trăit cu adevărat un sentiment de misionarism. Românii se roagă și se străduiesc să aibă o bună viață duhovnicească. Merg în bisericile celor două comunități ortodoxe, însă doar aud slujba, căci nu o pot înțelege, fiind oficiată în limbile arabă, respectiv slavonă. Neavând o biserică a noastră în Dubai, slujbele pe care le săvârșim acolo sunt oficiate în biserica sirienilor. Aceasta este localizată în cartierul Jebel Ali din Dubai. În anul 2007, părintele arhimandrit Barnaba Missi, parohul bisericii ortodoxe siriene, cu sprijinul financiar al sirienilor și grecilor, a demarat lucrările de construire a unui așezământ ortodox, pe terenul pus la dispoziție gratuit de către şeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum, guvernatorul Dubaiului. Doi ani mai târziu, a fost târnosită o biserică extraordinar de frumoasă, în stil bizantin, cu o capacitate de 500 de credincioși, în care numele fiecărui sfânt zugrăvit în interior este redat atât de la dreapta la stânga, în limba arabă, cât și de la stânga la dreapta, în limba greacă. Aici, grecii și sirienii slujesc pe rând. Astfel, în biserica ortodoxă „Buna Vestire” din Jebel Ali, în Săptămâna Mare, slujbele nu se termină niciodată. Încep românii de la ora 1400, continuă grecii de la ora 1700, iar apoi slujesc sirienii de la ora 1900. Astfel, spre exemplu, Prohodul Domnului este cântat succesiv în trei limbi diferite. După oficierea deniilor, rămânem acolo, într-o clădire anexă, pentru Taina Spovedaniei. Este o atmosferă plăcută care îndeamnă la cercetarea inimii, rugăciune atentă și pocăință pentru păcate. Căldura atmosferică predominantă țărilor din Orientul Mijlociu și cântarea bizantină interpretată la denie de sirieni, cu melosul ei specific, acompaniază așteptarea la rând pentru spovedanii a românilor și creează o rază de sentimente și trăiri duhovnicești peste timp, care te duc mai aproape de atmosfera Țării Sfinte din timpurile acelea în care Hristos a urcat pe Golgota.

Ce v-a surprins în bine la românii din Dubai?

Foarte multe lucruri! Cei care vin la biserică sunt prezenți duhovnicește, nu doar fizic. Slujbele sunt înălțătoare pentru că toți se roagă, oamenii sunt atenți la cuvintele cântărilor și vin exclusiv pentru a intra în legătură cu Dumnezeu și a dedica timp sufletului lor. Aceasta face ca fiecare să contribuie la o atmosferă cu adevărat duhovnicească și folositoare. Mai mult, am întâlnit oameni care își asumă o viață ascetică, iar unii dintre ei pot fi comparați cu monahii. Vin acasă după o zi de muncă, se adună alături de părinții sau copiii lor în fața icoanelor și se roagă, citesc Paraclisul Maicii Domnului sau din Psaltire. Unii dintre ei țin post aspru, ceea ce nu este ușor, în special în zilele toride, chiar și de primăvară. Toate acestea mă bucură ca preot și dau sens misiunilor pe care le desfășurăm acolo. Constat că tot ceea ce facem capătă o finalitate și lucrul acesta ne dă curaj să continuăm această misiune și să ne gândim cum să ajutăm din ce în ce mai mult comunitatea.

E dificil de descris atmosfera pe care am întâlnit-o acolo pentru că e unică. Lumea e liniștită, zâmbește, salută și se bucură de viață, chiar dacă și acolo, ca oriunde, sunt probleme. Însă oamenii reușesc să depășească ispitele cu mai multă lejeritate și o detașare care îi ajută să-și păstreze pacea cu toți și cu ei înșiși.

Unii români așteaptă ziua când vor reveni în țară

De aici, din țară, mai păstrați legătura cu românii din Dubai?

Sigur că da, comunic des cu mai mulți români din Dubai. Unii îmi cer sfat pentru problemele cu care se confruntă, alții îmi cer să mă rog pentru ei și familiile lor. Păstrăm legătura, încerc să le fiu cât mai aproape și să le răspund prompt cât îmi stă în putință. Mai mult decât atât, atunci când sosesc în România, mulți dintre cei care aterizează la București vin la Mănăstirea Radu Vodă și ne întâlnim, îi spovedesc și ne bucurăm de revedere. Astfel, cu o parte dintre ei am o legătură foarte strânsă. Unii români s-au acomodat acolo, au copii în școli și nu doresc să se întoarcă în România. Alții sunt conștienți că locuiesc temporar în Emirate și așteaptă ziua în care vor reveni în țară.

În concluzie, experiențele pe care le-am trăit în comunitatea românilor din Emiratele Arabe Unite au fost cele mai duhovnicești pe care le-am avut în toată activitatea mea de preot, iar românii care trăiesc acolo sunt extraordinar de frumoși. Se roagă, sunt ospitalieri, sinceri, dornici de a ajuta și atenți la nevoile semenilor lor. Aceasta este ceea ce conferă buna lor stare materială și sufletească. Este, de fapt, politica pe care guvernul emiratez o manifestă în toate domeniile de activitate, conturând imaginea de ansamblu a societății, de confort, siguranță și toleranță interreligioasă. Cu alte cuvinte, un lux la care visează orice om, indiferent de națio­nalitate sau religie.