Misiune ortodoxă în spațiul academic german

O delegație a Institutului de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „Ludwig-Maximilian” din München a fost primită de curând de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în Reședința Patriarhală din București. Cu acest prilej, prof. dr. Konstantin Nikolakopoulos, directorul institutului, prof. dr. Athanasios Vletsis și pr. prof. dr. Daniel Benga ne-au vorbit despre rolul pe care îl joacă această facultate pentru diaspora ortodoxă din spațiul germanofon.

Stimate domnule profesor, care este rolul unei facul­tăți de teologie ortodoxă în spațiul vest-european și cu ce probleme v-ați confruntat de-a lungul anilor?

Prof. dr. Konstantin Nikolakopoulos: Institutul pe care îl avem în Germania, la München, este de o raritate și de o sensibilitate deosebite. Institutul pentru Teologie Ortodoxă de la München este ca o mică facultate și a fost înființat în 1958. În acești ani  au existat mai multe probleme, în primul rând pentru că nu suntem într-o țară ortodoxă. Aici intervine rolul foarte important al Bisericii Ortodoxe Române, care ne-a ajutat încă de la începuturile exis­tenței noastre. Noi suntem o facultate care folosește, susține și ajută întreaga Ortodoxie. Foarte multe personalități ale Ortodoxiei din ziua de astăzi au vizitat institutul nostru. Pentru noi a fost un moment deosebit în anul 2003, când Patriarhul Teoctist ne-a vizitat la München. Aceeași sus­ținere o avem în continuare prin strădania Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care ne încurajează și este alături de noi. Întâlnirea de la București cu Preafericirea Sa ne-a arătat încă o dată strânsa legătură pe care o avem cu Biserica Ortodoxă Română. Am discutat despre trecut, am revenit în prezent și am ajuns la concluzia că institutul nostru este unul panortodox, atât în ceea ce privește profesorii, cât și studenții pe care îi avem. Personal, i-am mulțumit Preafericirii Sale pentru darul pe care ni l-a făcut prin trimiterea la München a părintelui profesor Daniel Benga. Aceasta este o îmbogățire pentru facultatea noastră. Ne dorim și alte posibilități de dialog cu celelalte facultăți din România, cum ar fi cele de la Sibiu, Iași, Cluj-Napoca.

Ce ne puteți spune despre cooperarea cu celelalte facultăți de teologie catolică și protestantă, ale Uni­versității „Ludwig-Maximilian”?

Prof. dr. Athanasios Vletsis:  În Germania avem o foarte bună legătură între cele trei mai confesiuni creștine: Biserica Romano-Ca­tolică, Biserica Protestantă și Bisericile Ortodoxe. Există o asociație a Bisericilor creștine în Germania și în special în Bavaria, care cooperează foarte bine la diferite întruniri și diverse niveluri, pe plan teologic, social și filantropic. Eu am făcut parte timp de 12 ani din această asociație și împreună cu colegii mei am participat la îndeplinirea mai multor proiecte. De exemplu, despre Simbolul de credință, cum putem să-l rostim, dar și să-l trăim, să-l implementăm în viața noastră, dar și multe alte probleme și întrebări ale prezentului, de secularizare și alte provocări care apar în Bisericile noastre creștine, de tradiție și cultură. Avem în München un centru pentru studii de cercetare ecumenică, o raritate în întreaga Europă. Această asociație este condusă de către un profesor catolic, un profesor protestant și de către mine, ca reprezentant ortodox. În fiecare an avem cursuri cu studenții și organizăm un pelerinaj și un seminar cu o anumită tematică. Este foarte important, pentru că discutăm deschis despre orice problemă pe care prezentul ne-o propune ca provocare și astfel este o șansă pentru fiecare dintre noi să ne îmbogățim cunoscându-ne reciproc. O caracteristică a institutului nostru este faptul că de decenii întregi publicăm documentele acestor întâlniri de dialog în limba germană. Aș dori să subliniez cât de importantă este pentru noi traducerea în limba germană a Dogmaticii părintelui profesor Dumitru Stăniloae în 3 volume, în primul rând pentru Facultatea de Teologie de la München, pentru studenții noștri și pentru toate dialogurile care au loc la nivel ecumenic în Germania. Suntem încrezători pentru viitor, deoarece facultatea noastră a dat roade foarte bune.

 Părinte profesor, care este profilul studenților institutului și ce întâlnesc aceștia în mediul academic bavarez?

Pr. prof. dr. Daniel Benga: La Institutul de Teologie Ortodoxă din München se poate obține diploma de licență în teologie, de masterat și de doctorat. Această instituție ortodoxă în lumea occidentală formează studenți din toate țările ortodoxe. Printre orto­docșii care învață la Universitatea „Ludwig Maximilian” se află și români. Sunt studenți teologi care s-au născut în diasporă, diaconi sau preoți ai Bisericii Ortodoxe Române care își completează studiile, dar și studenți ai facultăților din România, de la Iași, Cluj, București în special, prin programele Erasmus. Avem, de asemenea, o strânsă cooperare între institut și Bisericile Ortodoxe din Germania. În Germania funcțio­nează o conferință a Episcopilor Ortodocși din toate Bisericile autocefale. Această con­ferință cooperează cu institutul nostru. În München avem o strânsă cooperare cu Preasfin­țitul Părinte Episcop-vicar Sofian Brașo­veanul. În momentul de față se construiește și Centrul Bisericesc din München, unde vor avea loc conferințe, iar institutul va juca un rol din ce în ce mai important. În München sunt peste 30.000 de români, iar numărul ortodocșilor se apropie de 100.000. Sunt peste 12 parohii grecești, românești, rusești, sârbești, bulgărești, georgiene. Profesorii și studenții institutului nostru participă pe rând la slujbe în fiecare dintre aceste biserici, iar eu, fiind singurul cleric din corpul profesoral, sunt responsabil de practica liturgică cu studenții. Această disciplină este foarte frumoasă, deoarece mergem în toate tradițiile ortodoxe și vedem specificul fiecăreia. Deschidem fiecare semestru în biserica unei parohii ortodoxe de naționalitate prin săvârșirea Sfintei Liturghii, urmată de o întâlnire cu comunitatea pentru a descoperi tradițiile locale.

Cum priviți din această perspectivă rolul pe care îl joacă Ortodoxia în momentul de față în Germania?

Pr. prof. dr. Daniel Benga: Este unul foarte important. În statisticile care se fac referitor la apartenența religioasă în Germania, constatăm o mare surpriză: singura confesiune creștină care crește este Biserica Ortodoxă. În toate statisticile, Biserica Romano-Catolică și Biserica Evanghelică pierd din credin­cioși, iar comunitatea care crește constant este cea ortodoxă. Aceasta, desi­gur, și prin fenomenul migrației, dar în același timp și prin numărul mare de copii care se nasc în Occident și sunt botezați ortodox. De aceea și rolul acestui institut, sunt convins, va fi din ce în ce mai important în anii care vor urma, iar în deceniile următoare va juca o foarte importantă carte a iden­tității ortodoxe într-o lume modernă, secularizată, poate, în care cel mai viu curent religios este Islamul, din păcate, iar Creș­tinismul încă pierde din putere.

Ce misiuni pot îndeplini studenții după absolvirea institutului?

Pr. prof. dr. Daniel Benga: După terminarea studiilor care durează 5 ani, absolvenții pot să practice mai multe misiuni. În primul rând, cei mai mulți sunt hirotoniți preoți și slujesc în comunitățile ortodoxe din diasporă, nu numai din Germania, ci din tot spațiul germanofon, care include Austria și o parte din Elveția. Toată această zonă este deservită de mica noastră facultate de teologie. După terminarea școlii, preoții slujesc într-o lume și într-o cultură în care s-au format. Acest lucru este foarte important, pentru că sunt mulți absolvenți care vin din țări majoritar ortodoxe, dar acolo este vorba despre o altă cultură, iar cei formați în München au șansa de a cunoaște mult mai bine din interior cultura respectivă. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel ne spune adesea că pentru ca Evanghelia să ajungă la lume, trebuie să se coboare în cultura lumii. De asemenea, de mai mulți ani în Germania se predă religie ortodoxă și avem mai mulți absolvenți care au devenit profesori în diferite landuri. Foarte mulți studenți din țări ortodoxe vin pentru formare în timpul studiilor masterale sau doctorale, timp în care își pregătesc teza, în special prin parteneriate Erasmus.