În anul 2001, datorită numărului mare de români care locuiau și lucrau în Istanbul şi care solicitau prezenţa permanentă a unui preot, a fost înfiinţată parohia românească de la Istanbul. Astăzi, această parohie este păstorită de părintele Sergiu-Marcel Vlad, de la care am aflat mai multe detalii despre viaţa şi activitatea credincioşilor ortodocşi români din Turcia.
Părinte Sergiu, unde se desfăşoară slujbele şi ce statut are biserica în care slujiţi la Istanbul?
De la înființare până în anul 2004, parohia a funcționat în Biserica „Sfânta Treime” din zona Taksim, închiriată de la comunitatea catolică armeană. În anul 2004, datorită bunelor relații dintre Patriarhia Română și Patriarhia Ecumenică, Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, oferă spre folosire Biserica „Sfânta Muceniţă Paraschevi” din districtul Beyoğlu al orașului Istanbul. Această biserică este foarte importantă pentru români, întrucât în anul 1692 a fost refăcută cu cheltuiala Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu. Demersurile pe lângă autorități pentru ca românii să se roage în acest sfânt lăcaș de cult au fost susținute de Ministerul de Externe al României prin Ambasada României de la Ankara și Consulatul General al României la Istanbul.
Totodată, trebuie menționați și donatorii Mircea și Elena Lucescu, care au susținut aceste demersuri și au sprijinit constant lucrările de întreținere ale acestei biserici, motiv pentru care familia Lucescu este trecută alături de ctitorii bisericii. Ctitoria brâncovenească este pe locul unde au mai fost încă trei biserici, primul lăcaș de cult în această zonă fiind din timpul binecredinciosului împărat Iustinian cel Mare, aproximativ din anul 530. Biserica are trei hramuri: „Sfânta Muceniţă Paraschevi din Roma” (26 iulie), „Sfânta Arghira” (30 aprilie) și „Sfinții Martiri Brâncoveni” (16 august). Începând cu anul 2004, în biserică avem o părticică din cinstitele moaște ale Sfântului Ierarh Nifon, Patriarh al Constantinopolului și Mitropolit al Țării Românești. În anul 2019, parohia românească a primit din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel un dar de mare preț pentru românii din Istanbul, racla cu o părticică din cinstitele moaște ale Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu. În anul 2020, la 30 aprilie, Sanctitatea Sa Bartolomeu ne-a binecuvântat ca în biserică să rămână racla cu cinstitele moaște ale Sfintei Neomartire Arghira. Prin acordul încheiat între Patriarhia Română și Patriarhia Ecumenică, parohia românească din vechiul Constantinopol este sub ascultarea canonică a Patriarhiei Ecumenice, iar preotul slujitor este văzut ca reprezentant al Patriarhiei Române.
Cum se desfăşoară slujbele şi câte persoane participă la acestea?
La biserică avem Sfânta Liturghie în fiecare duminică și zi de sărbătoare, iar celelalte slujbe le săvârşim în funcție de necesitățile credincioșilor. Numărul credincioșilor prezenți la slujbă este variabil. Trebuie să ținem cont de mai multe aspecte: în primul rând distanțele foarte mari din acest oraș cu o populație cam cât cea a României, în care credincioșii de multe ori fac și peste două ore pentru a ajunge la biserică; dar și de contextul religios, Turcia fiind o țară cu o populație majoritar musulmană. Duminicile participă în mod normal 40-50 de credincioși, în cursul săptămânii vin mai puțini, iar de sărbătorile mari, cum sunt Sfintele Paști, au participat şi 600-700 de persoane.
Cum aţi făcut faţă restricţiilor din 2020?
2020 a fost un an dificil, cu multe restricții impuse de statul turc pentru combaterea pandemiei de COVID-19, motiv pentru care a trebuit să ne adaptăm. În perioada 18 martie - 31 mai 2020, toate lăcaşurile de cult din Turcia au fost închise, iar acolo unde se țineau slujbe religioase, acestea trebuiau oficiate fără accesul credincioșilor. Și la Biserica „Sfânta Muceniţă Paraschevi”, a românilor din Turcia, toate slujbele s-au săvârșit fără credincioși. În această perioadă, bisericile ortodoxe în care s-a slujit în Istanbul în fiecare duminică și zi de sărbătoare au fost Catedrala Patriarhală „Sfântul Gheorghe” din Fener și biserica românilor din Turcia, iar slujbele au fost transmise live pe pagina de Facebook a parohiei.
După redeschiderea lăcaşurilor de cult pentru public, începând cu 1 iunie 2020, pentru locuitorii din Turcia cele mai multe sâmbete și duminici au fost zile de carantină, credincioșii putând participa la slujbe doar în cursul săptămânii. În acest fel, lunea a devenit ziua în care credincioșii participă la Sfânta Liturghie, de luni până vineri vin să se mărturisească, să se împărtășească sau pentru rugăciune. În sâmbete și duminici au putut ajunge la slujbă doar credincioșii care stau foarte aproape de biserică, pelerinii și turiștii. De la restricțiile de circulație din sâmbete și duminici sunt exceptați numai turiștii străini.
Aveţi un program de catehizare pentru adulţi sau copii?
Desigur că ne ocupăm de partea catehetică atât a copiilor, cât și a adulților. Această parte a misiunii din Turcia este foarte importantă, mai ales pentru păstrarea credinței ortodoxe. Românii din Turcia trăiesc într-un spațiu majoritar musulman și, de multe ori, mai ales cei care nu-și cunosc bine credința, la presiunile făcute uneori de familie sau de colegii de muncă, sunt tentați să renunțe la credința ortodoxă. În cei 11 ani de pastorație în Turcia am avut destul de multe persoane care au revenit la Ortodoxie.
Pentru păstrarea culturii, spiritualității și tradițiilor românești, în anul 2018, cu binecuvântarea Patriarhului Ecumenic și a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a fost înființată Asociația pentru cultură și spiritualitate românească „Dimitrie Cantemir”, care oferă și un statut juridic parohiei românești din Turcia. După acest an, activitățile parohiei au fost realizate prin asociație. Am organizat pelerinaje, concerte de colinde la care au fost invitate coruri din România, expoziții şi ateliere de pictură de icoane pe sticlă, expoziții de artă tradițională românească, serbări pentru copii de Crăciun, de Paști, dar și cu ocazia altor sărbători religioase și laice. În anul 2020, prin asociație s-a realizat o poartă în stil maramureșean la intrarea în cimitirul românesc din Istanbul, prin proiectul finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și coordonat de prezbitera prof. Andreea Vlad, vicepreședintele asociației. Toate aceste evenimente au fost momente propice de subliniere a credinței și tradițiilor românilor care trăiesc în acest spațiu încărcat de istorie și spiritualitate creștină.
Constant, am făcut vizite în comunitățile de români din Izmir, Ankara și Bursa pentru nevoile pastorale ale acestora și ori de câte ori este nevoie mergem la clinicile din Istanbul unde vin mulţi români, în special pentru tratamente de cancer.
Ce planuri de viitor aveţi împreună cu membrii comunităţii?
Planurile noastre de viitor au ca scop păstrarea credinței, tradițiilor și spiritualității românilor din Turcia. Unul dintre proiectele noastre pe care sperăm să-l realizăm cât mai curând este ridicarea unui Altar de vară la cimitirul românesc de la Kilyos din Istanbul, pentru care căutăm soluții de finanțare.
