Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Interviu „O mare și neprețuită îndeajuns binecuvântare”

„O mare și neprețuită îndeajuns binecuvântare”

Galerie foto (4) Galerie foto (4) Interviu
Un articol de: Ștefania Coșuleanu - 14 Oct, 2020

În aceste zile, Sfânta Cuvioasă Parascheva este cinstită de credincioșii din întreaga ­Ortodoxie, doar că din cauza pandemiei de COVID-19 pelerinii din afara Iașiului nu se pot atinge de sfintele ei moaște izvorâtoare de sfințenie. Cu durere în suflet, o invocăm în casele noastre și în bisericile din toată lumea să ne ajute și în aceste vremuri de restriște. Despre dragostea Sfintei și purtarea ei de grijă pentru credincioși am vorbit cu pr. prof. Ion Vicovan, decanul Facultății de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iași.

Părinte profesor, care sunt cele mai importante repere din viața Sfintei Cuvioase Parascheva?

Sfânta Parascheva a trăit la începutul secolului al 11-lea. S-a născut într-o familie de oameni buni și credincioși în localitatea Epivat, azi Boiados, în apropiere de Constantinopol, azi Istanbul. După tradiție, tatăl se numea Nechita, iar mama, Sofia. Ea a mai avut un frate care se va călugări cu numele Eftimie și va deveni Episcop de Madite. Copilăria și-a petrecut-o în casa părintească, frecventând cu multă evlavie biserica. La vârsta de aproximativ 10 ani, ascultând slujba de la biserică, a fost pătrunsă la inimă de cuvintele Sfintei Evanghelii după Marcu: „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie” (8, 34). Ca urmare, a început să împartă hainele săracilor, în pofida mustrărilor părinților. După puțin timp, s-a hotărât să îmbrățișeze viața monahală. S-a oprit mai întâi la Constantinopol, iar după sfaturile unor călugări și călugărițe, s-a stabilit la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea în Pont, unde a viețuit 5 ani. De aici, ca urmare a unei chemări lăuntrice, a plecat la Locurile Sfinte și, după ce s-a închinat la Ierusalim, s-a stabilit în pustiul Iordanului. Asemenea altor sfinți, a viețuit aici în rugăciune neîncetată și post aspru. La vârsta de aproximativ 25 de ani, urmând mesajul unui înger, s-a întors în locurile natale, viețuind și trecând după scurtă vreme - aproape 2 ani - la Domnul. A fost îngropată ca o străină, fiind descoperită în chip minunat. Murind un marinar, a fost îngropat alături de trupul Cuvioasei. Noaptea, în vis, aceasta, în chip de împărăteasă, s-a arătat mustrându-l pe Gheorghe, creștinul care săpase groapa marinarului. În aceeași noapte, cu același mesaj, Cuvioasa s-a arătat și unei credincioase, Eftimia. Prin urmare, împreună cu autoritățile bisericești locale, i-au dezgropat trupul și l-au așezat în biserica din Epivat, închinată Sfinților Apostoli. 

Nu se cunoaște anul canonizării Sfintei Cuvioase Parascheva. Viața ei a fost scrisă pentru prima dată în veacul al 12-lea. Mai târziu, Sfântul Eftimie, ultimul Patriarh de Târnovo, la finele secolului al 14-lea, a scris despre viața ei. La noi, la începutul secolului al 17-lea, Matei al Mirelor, viețuitor la Mănăstirea Dealu, în apropiere de Târgoviște, a alcătuit viața ei în limba greacă, precum și slujba ei, tot în greacă. În același secol, și Sfântul Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei, i-a scris viața, iar în secolul al 19-lea, învățatul Episcop al Romanului, acad. Melchisedec Ștefă­nescu, a scris viața și istoria sfintelor ei moaște. În ultima vreme au apărut și alte lucrări. Sfintele ei moaște după Epivat au ajuns pe rând la Târnovo, Belgrad, Constantinopol și Iași - din 13 iunie 1641, la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi”, şi din 9 ianuarie 1889, în noua Catedrală Mitropolitană. 

Ce a însemnat pentru țara noastră aducerea moaștelor Sfintei Parascheva la Iași? Cum i-a ajutat pe oameni de-a lungul timpului?

În documentul semnat de Patriarhul Partenie al Constantinopolului împreună cu membrii Sinodului Patriarhal, adresat evlaviosului domnitor Vasile Lupu al Moldovei, ca semn de aleasă mulțumire pentru ajutorul consistent oferit Patriarhiei Ecumenice prin plătirea datoriilor față de Imperiul Otoman, se arată și motivele pentru care dăruiește moaștele Sfintei Parascheva Moldovei și acestuia: „Pentru sfințirea țării Bogdaniei și binecuvântarea ei, dar și lauda lui Vasile Lupu”. 

Pe credincioși i-a ajutat în diverse moduri, dând fiecăruia „după trebuința lui”, iar Moldova și locuitorii ei au fost salvați, de nenumărate ori, de la secetă. Poporul a fost cel care a numit-o „cea mult folositoare”, cum a intrat și în acatist.

În ultima vreme au apărut trei volume şi vor fi publicate și altele dedicate Sfintei Parascheva, ajutorului și minunilor ei, cu titlul: „Binefacerile Sfintei Cuvioase Parascheva”. Aș concluziona că este pentru noi toți o mare și neprețuită îndeajuns binecuvântare. 

Sfânta Parascheva, un model pentru tineri

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” este situată în curtea Catedralei Mitropolitane din Iași, care adăposteşte moaștele Sfintei. Cât de importantă este această apropiere pentru formarea tinerilor teologi? 

Este extrem de importantă. Scopul crești­nului, cu atât mai mult al studentului teolog, este îmbunătățirea sa, sfințirea sa. Pentru aceasta este nevoie de modele concrete. Un asemenea model îl constituie Sfânta. A fost tânără, de aceea este căutată, evident nu exclusiv, de tineri. Drumul studenților teologi spre sau dinspre facultate trece pe la Cuvioasa. Multe Sfinte Liturghii, evenimentele de seamă din cadrul facultății, examenele sunt binecuvântate de Cuvioasa Parascheva.

„Acatistul și icoana Sfintei sunt nelipsite din casele credincioșilor”

Slujiţi într-o biserică cu hramul „Sfânta ­Cuvioasă Parascheva”. Ați constatat, de-a lungul timpului, lucrarea și ajutorul Sfintei în viața credincioșilor? 

Însăși existența locașului de cult este o mărturie a purtării sale de grijă. A trecut prin cutremure, războaie și comunism, iar credincioșii manifestă o evlavie deosebită. Foarte mulți dintre enoriașii parohiei noastre, după slujba de la biserica parohială, merg să se închine la moaștele ei, iar acatistul și icoana Sfintei sunt nelipsite din casele credincioșilor. 

Recunoștința credincioșilor față de Sfânta Parascheva

Zilnic, câteva sute de oameni trec și se închină Sfintei Parascheva. Iar în luna octombrie, când este cinstită Sfânta, în anii trecuți veneau să se închine câteva sute de mii. Ce îi determină pe credincioșii din întreaga țară să vină la Cuvioasa? 

Ajutorul cu mult folos al Sfintei și recu­noștința lor. Simțind, trăind și bucurându-se de ajutorul ei, prezența lor la Cuvioasa este semnul concret al folosului, al binefacerilor primite din partea Sfintei și al recunoștinței ca răspuns al lor. În anii trecuți, în Iași, în perioada sărbătorii Sfintei era o atmosferă asemenea perioadei dinaintea Nașterii Domnului sau a Sfintelor Paști.

Citeşte mai multe despre:   Sfanta Parascheva