Biolog ca formare, dar intelectual de o anvergură ce a depășit cu mult frontierele de mentalitate ale epocii în care a trăit, Nicolae Leon (1862-1931) a fost una dintre personalitățile care au marcat medicina românească. A înființat, la Iași, primul laborator de parazitologie din România, contribuind la prevenirea și combaterea unor maladii care devastau comunitățile din acea perioadă. Despre contribuțiile esențiale pe care le-a avut ca profesor, cercetător și publicist am discutat cu Richard Constantinescu, iatroistoriograf, titular al disciplinei Istoria medicinei și coordonator al Centrului Cultural „I.I. Mironescu” al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.
Orice început de școală este o întâlnire cu exigența
Pentru tinerii de azi, ca și pentru cei de ieri, de altfel, alegerea profesiei adecvate este un lucru serios. Multe dintre carierele posibile atrag prin mirajul călătoriilor, al programelor flexibile, al salariilor foarte mari, al devenirii „propriului tău șef”. A fi mereu la dispoziția superiorilor ierarhici și gata de a interveni dacă ți se cere, a pleca uneori departe de casă, în teatrele de operațiuni, fără garanția că te poți întoarce viu, nu sunt lucruri atractive, de aceea alegerea unei școli care te pregătește pentru acestea poate părea surprinzătoare la un adolescent. Cu toate acestea, mii de elevi își doresc anual să intre într-un liceu militar și sunt gata să schimbe libertatea pe spiritul cazon. Motivele sunt diverse, și nu putem exclude nici sentimentul patriotic. Pe această temă ne-a vorbit colonelul Marcel Domșa, comandantul Colegiului Național Militar „Mihai Viteazul” din Alba Iulia.
Domnule comandant, mai este armata atractivă pentru tinerii de azi, mai vor ei o carieră militară?
Desigur! Armata a rămas foarte atractivă pentru tinerii de azi, dovadă sunt miile de candidați care se prezintă anual la centrele de recrutare județene, care sunt ulterior trimiși spre centrele zonale de selecție și orientare. La Alba Iulia, numai într-un an de zile, prin centrul de selecție trec peste 5.000 de tineri. Dar mai sunt încă două astfel de centre zonale, unul la Câmpulung Moldovenesc și unul la Craiova. Prin urmare, peste 15.000 de tineri optează anual să urmeze diferite forme de pregătire în cadrul Ministerului Apărării Naționale: de la colegiile militare la academiile militare, la școlile de maiștri sau ofițeri sau soldați și gradați voluntari. Ei trec mai întâi prin teste și numai o parte din ei ajung în rândul Ministerului Apărării Naționale.
Ce așteptări și speranțe au ei cu privire la această profesie?
O profesie în cadrul Ministerului Apărării Naționale presupune multe avantaje. În primul rând, o școlarizare gratuită pe toată perioada, indiferent de forma de învățământ. La încheierea studiilor, pentru absolvenții de colegii militare, un examen le permite accesul în cadrul academiilor militare, iar celorlalte categorii le oferă un loc de muncă asigurat prin repartiție. În garnizoana unde a fost repartizat, absolventul primește și o indemnizație pentru chirie, pentru a putea ocupa o locuință, iar dacă este căsătorit, împreună cu familia. Iată, deci, două mari avantaje. Mai sunt și altele, între care o pregătire ulterioară asigurată tot de Ministerul Apărării Naționale, fie în țară, fie în statele membre NATO.
Armata de azi este altfel decât cea dinainte de 1989. Care sunt cele mai mari și vizibile diferențe?
Eu sunt unul dintre cei care au făcut studiile înainte de 1989 și am continuat și după 1990. Armata de acum este una suplă, mobilă, una care are oameni cu o competență ridicată, întrucât școlile parcurse le-au oferit-o, fie în țară pentru etapa de bază, fie afară pentru o pregătire suplimentară, pentru a avea o operativitate la nivelul standardelor NATO, ceea ce diferă mult față de ce era armata înainte de 1989, care era una masivă, greoaie, cu o dotare la nivelul anilor respectivi, chiar precară. În ultimii ani, toate categoriile de forțe au fost dotate cu tehnică nouă, compatibilă cu armatele NATO și în primul rând cu partenerul strategic american.
Vă rog să ne prezentați pe scurt istoria colegiului militar pe care îl conduceți.
Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” din Alba Iulia este continuatorul tradițiilor Liceului Militar „Mihai Viteazul” înființat la 20 septembrie 1919 prin ordinul regelui Ferdinand. Anul acesta împlinim 100 de ani. Va fi o sărbătoare mare, la care vor subscrie toți cei care au învățat pe băncile instituției în atâția ani de zile. Liceul a funcționat în perioada 1919-1940 în Târgu Mureș, iar după 30 august 1940, în urma Dictatului de la Viena, când granițele României au fost arbitrar mutate prin Pactul Ribbentrop-Molotov, iar Târgu Mureș a devenit o regiune ce aparținea Imperiului Hortist, liceul militar a fost mutat în garnizoana Timișoara, unde a funcționat până în 1947. O decizie samavolnică a vecinului de la Răsărit a dus la desființarea tuturor liceelor militare care funcționau în acea perioadă în România, fiind considerate școli de sorginte burgheză. După o vreme, s-a ajuns la concluzia că liceele militare erau școlile care produceau cea mai importantă resursă pentru școlile de ofițeri din acea vreme și, în 1952, s-a trecut la reînființarea lor. Primul reînființat a fost cel de la Câmpulung, iar al doilea cel de la Breaza. În 1971, s-a ajuns la concluzia că regiunea istorică Transilvania nu avea nici un liceu militar, iar garnizoanele care au fost selecționate în acest sens au fost Sibiu și Târgu Mureș. Decizia a vizat însă reînființarea Liceului Militar „Mihai Viteazul” la Alba Iulia, în 1975. În 1978, a ieșit prima promoție de pe băncile acestui liceu reînființat. Pe parcursul celor 100 de ani de la înființare au absolvit 67 de promoții, însumând peste 7.000 de absolvenți, care au ajuns în cele mai importante funcții ale statului român: de la miniștri ai diferitelor ministere la specialiști de seamă și conducători de institute celebre, între care i-aș aminti pe comandantul Spitalului Militar din Brașov, pe directorul Operei Române din Cluj-Napoca, alături de mulți comandanți de armată, comandanți de divizii și atașați militari. Iată, în câteva cuvinte, la ce se rezumă istoria acestui liceu militar.
Dumneavoastră unde ați absolvit liceul militar?
Aici, la Alba Iulia, în 1984.
Armata și Biserica sunt două instituții care au inspirat întotdeauna încredere românilor. Ce ne puteți spune despre colaborarea dintre colegiul dumneavoastră și reprezentanții Bisericii?
Fără doar și poate, între cele mai importante instituții ale statului colaborarea vine de la sine. Cu atât mai mult aici, la noi, la Alba Iulia, prin bunăvoința Arhiepiscopului nostru, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, cu care am legat și o prietenie deosebită, pentru că înainte de a fi arhiepiscop este un om în adevăratul sens al cuvântului. Am avut o relație foarte bună și cu Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Andrei, care a fost Arhiepiscopul Alba Iuliei. Practic, nu există nici o activitate a Ministerului Apărării Naționale sau a Bisericii la care să nu fim împreună, reprezentanți ai colegiului și ai locașurilor de cult ortodoxe. Putem să spunem că noi suntem bune exemple în ceea ce privește cooperarea între instituții, și nu numai la Alba Iulia, ci la nivelul întregii țări.
Sunt patrioți elevii care vin în ultima perioadă să studieze la colegiul dumneavoastră? Cum se manifestă acest patriotism?
Tinerii care vin la noi, care optează spre liceul militar, au o motivare intrinsecă, simt altceva decât cei care nu vor să audă de armată, de sistem militar, de sistem ierarhizat. Ei vin cu ceva. Marea noastră provocare este să aducem pe fiecare la nivelul la care trebuie să fie un reprezentant la armatei, un om care se pregătește pentru a lupta, întrucât pentru acest lucru a fost destinată armata. Și atunci sigur că pe un teren reavăn, dacă pot să-l numesc așa, poți să însămânțezi ceva și ajungi să ai o recoltă bogată. La finele clasei a XII-a, acești tineri, pe lângă faptul că dobândesc o pregătire intelectuală foarte bună, fiind capabili să treacă orice examen, ei își dezvoltă foarte mult și această latură a patriotismului, care este foarte importantă. Avem acțiuni bine concretizate pentru a le conferi această stare, prin participarea la foarte multe evenimente cu conotație patriotică: Ziua Imnului, Ziua Drapelului, Ziua Națională, Ziua Forțelor Terestre, Ziua Forțelor Aeriene, Ziua Marinei, când organizăm activități la care elevii participă, iar spiritul național este cel mai bine pus în valoare. Pe lângă aceste lucruri, mai sunt comemorările, mai ales de Ziua Eroilor la Înălțarea Domnului, când avem acțiuni de întreținere a mormintelor și depunere de coroane în cimitirele eroilor din garnizoană și din întregul județ. Toate acestea ridică nivelul patriotismului. Cred că suntem printre puținele instituții de învățământ din țară care punem accent pe ceea ce înseamnă România - Tricolor, România - Patrie.
Vă rog să le transmiteți un gând elevilor dumneavoastră.
Aș începe cu finele anului școlar, nu cu începutul, pentru că întotdeauna, când o generație pleacă, există anumite regrete ale despărțirii, dar întotdeauna aceste regrete sunt întărite de speranța că vor veni alți elevi care le vor lua locul și vor fi mai buni decât cei care au încheiat studiile. Îmi doresc să selecționăm cei mai buni și mai valoroși elevi, pentru că, dacă resursa este valoroasă la intrare, ea devine cu atât mai valoroasă la absolvire. Îmi doresc ca acești tineri care au optat pentru liceul nostru militar să aibă o pregătire bună științifică cu care vin din perioada gimnazială. Îmi doresc să vină să învețe carte în adevăratul sens al cuvântului, să facă sport, să facă multe activități artistice și extracurriculare în așa fel încât să-și desăvârșească personalitatea potrivită profesiei. Avem multe de făcut pentru ei, dar lor nu trebuie să le lipsească inițiativa, să spună cu curaj, să-și ceară drepturile, în așa fel încât noi, cei care suntem puși aici pentru bunul mers al școlii, să ne zbatem și să le asigurăm cele mai bune condiții. Tot timpul voi fi interesat de ceea ce-și doresc elevii pentru a le împlini aceste dorințe, astfel încât învățământul să prospere.