În urmă cu 35 de ani, pe 22 decembrie 1989, era înlăturată ultima dictatură est-europeană de sorginte comunistă - cea din România. A fost un moment de mare tensiune socială, dar și un timp marcat de
Românii din Roma, ocrotiţi de Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou
Parohia Roma VIII din cartierul Borghesiana adună românii din jur cu dor de ţară şi de Dumnezeu. Această adunare are roade frumoase de care se bucură atât cei din ţară, care primesc sprijin de la fraţii din diaspora, cât şi cei din Italia, aflaţi acolo permanent sau în trecere, cu anumite nevoi. Biserica amenajată într-un spaţiu special este ocrotită de Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, al cărui veşmânt îl aşteaptă parohia într-o raclă deja pregătită. Am vorbit despre activităţile parohiei cu părintele Nicolae Strugaru, parohul bisericii.
Părinte Nicolae, cum au fost începuturile parohiei la care slujiţi astăzi şi ce program de rugăciune aveţi?
Parohia ocrotită de Sfântul Dimitrie a luat fiinţă în zona Borghesiana - Roma, în anul 2004, preot slujitor fiind înaintaşul meu, părintele Dumitru Ioan Simuţ. În urmă cu trei ani, după pensionarea părintelui Dumitru, am fost numit preot aici. Biserica a fost amenajată într-un spaţiu de 400 mp, închiriat de comunitate. În perspectivă, ne gândim să cumpărăm acest spaţiu sau să construim o biserică nouă pe un teren donat de cineva. Credincioşii vin la biserică pentru că aici se simt uniţi între ei. Sâmbătă seara, duminică dimineaţa, românii ortodocşi vin la sărbătoare. Sâmbăta după-amiază săvârşim Vecernia cu Litie şi Utrenia, iar duminică dimineaţa devreme, un Acatist şi Liturghia. Acest program a fost influenţat mai ales de restricţiile pandemice. Datorită acestui început mai devreme, de la 5:30, am reuşit să săvârşim slujbe imediat după carantina de anul trecut.
Cum privesc românii care vin la biserică slujbele şi celelalte activităţi ale parohiei?
Lumea participă la slujbe, la viaţa bisericii, la plata chiriei, la ajutorul filantropic pe care-l acordăm cu toţii spitalului de copii „Bambino Gesu”, unde vin inclusiv mame cu copii care suferă de boli cronice şi necesită tratament la Roma. Mai multe parohii din protopopiatul pe care-l coordonez sprijină acest spital. Unul dintre preoţii noştri merge săptămânal să viziteze românii internaţi, pentru spovedanie şi împărtăşanie. Acelaşi lucru îl fac şi eu, când am ocazia. Părinţi români cu copii care au ajuns aici de multe ori au nevoie de sprijin cu cazare pe o anumită perioadă, haine, hrană. Oamenii sunt săritori şi ajută în aceste cazuri foarte delicate. Parohia noastră participă şi la proiectul episcopiei „Braţele părinteşti”, prin care familiile doritoare donează 30 de euro lunar, din care se procură obiecte în sprijinul familiilor nevoiaşe din judeţele sărace ale României. Alt proiect, „Toiagul nădejdii”, îi îndeamnă pe enoriaşi să îi ajute, tot aşa, cu o sumă lunară, pe bătrânii singuri şi cu venituri mici din România. În zona Roma-Lazio sunt cam 60 de parohii.
Ce activităţi mai desfăşuraţi la biserică?
După slujba de duminică oamenii rămân să mai stea de vorbă şi chiar la agapă. Mai ales atunci când nu erau restricţii. În timpul săptămânii, preoţii se adună pentru Sfântul Maslu în diferite biserici sau la oameni acasă. În luna august, în Postul Maicii Domnului, am săvârşit zilnic Paraclisul Maicii Domnului, pentru a fi ajutaţi în această perioadă dificilă. Copiii participă sâmbăta după-amiază la cateheze, unde învaţă despre credinţa părinţilor lor. Adulţii sunt catehizaţi mai ales înainte de tainele la care participă, cum ar fi Botezul şi Cununia. Deşi facem rar înmormântări, pentru că în general oamenii îi duc pe cei morţi în România, avem grijă şi de cei care sunt înmormântaţi aici. Avem o parcelă mare dedicată românilor într-un cimitir foarte mare din Roma şi acolo îi înmormântăm, atunci când este cazul.
Cum aţi trecut prin perioada dificilă de la începutul anului trecut?
Ultima noastră slujbă înainte de carantină a fost pe 8 martie 2020, când am împărţit flori doamnelor din parohie. După închiderea bisericilor, Preasfinţitul Părinte Siluan ne-a binecuvântat să slujim acasă, atunci când era dificilă deplasarea la biserici. În acea perioadă s-a nimerit să fie la noi în parohie părintele ieromonah Maxim Morariu şi am slujit împreună cu preacuvioşia sa la toate duminicile şi sărbătorile. Transmiteam şi prin internet slujbele, pentru ca doritorii să aibă parte de acestea. După slujbe, persoane desemnate duceau anafură credincioşilor doritori. Am săvârşit şi Sfânta Taină a Maslului, trimiţând uleiul sfinţit enoriaşilor. La finalul carantinei, părintele Maxim a scris chiar o carte despre experienţa de la noi din parohie, intitulată „Gânduri de pandemie”. A fost o perioadă grea pentru toată lumea atunci. După ieşirea din carantină, am reînceput slujbele în condiţii restricţionate, cu mască şi distanţă fizică. Am avut şi greutăţi din partea unor vecini şi a autorităţilor în această perioadă, dar am încercat să ne facem slujba cu răbdare şi în siguranţă pentru toată lumea.
Cum îl cinstiţi la parohie pe Sfântul Cuvios Dimitrie?
Avem în biserică o icoană a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, procurată de lângă Catedrala Patriarhală şi nădăjduim să primim un veşmânt care a acoperit sfintele sale moaşte. Am făcut toate diligenţele încă din 2019, dar din cauza pandemiei şi a restricţiilor, încă suntem în aşteptarea acestui lucru minunat. Aşteptăm o delegaţie de la Bucureşti, poate când nu vor mai fi restricţiile actuale. Mai avem în sfântul lăcaş o părticică din moaştele Sfântului Maxim Mărturisitorul şi un veşmânt al Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi.
Aveţi activităţi cu tinerii şi copiii în parohie?
Oamenii se apropie de Biserică şi atunci când întâmpină greutăţi. Mai ales atunci când înaintează în vârstă şi văd că nu au copii sau au alte probleme. Înainte de pandemie am organizat pelerinaje în Grecia şi chiar în Roma. Suntem aproape de o staţie de metrou şi cu acest mijloc de transport am vizitat locurile sfinte ale creştinătăţii din acest străvechi oraş: Basilica San Paolo, Tre Fontani, unde a fost omorât Sfântul Pavel, Sfinţii Cosma şi Damian, catacombele şi altele. Am organizat cu domnul profesor Vasile Timiş două cateheze cu copiii. Avem mulţi copii în biserică şi ne bucurăm de ei cu toţii. Ne înfrăţim cu Parohia Bordeştii de Jos din judeţul Vrancea, cu care am făcut mai multe activităţi filantropice şi catehetice. De asemenea, am făcut activităţi frumoase cu copiii, împreună cu părintele Daniel Dascălu din Botoşani.
Cum veţi sărbători hramul bisericii anul acesta?
Programul de hram va începe duminică, pe 24 octombrie, pentru că oamenii merg la serviciu. Astfel, după slujba de duminică vom avea hramul împreună cu credincioşii. Pregătim câteva mii de sarmale pe care le vom oferi în pachete credincioşilor. Îl vom avea în mijlocul nostru şi pe părintele Dumitru, fostul paroh, fapt care ne bucură mult. Luni seara vom săvârşi Vecernia Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, iar marţi dimineaţa Liturghia. Marţi seara, împreună cu preoţii din protopopiat vom săvârşi Vecernia cu Litie, urmată de o agapă, iar miercuri, de hram, Acatistul şi Dumnezeiasca Liturghie, urmată de agapa cu peşte, după rânduiala tipiconală.