Biolog ca formare, dar intelectual de o anvergură ce a depășit cu mult frontierele de mentalitate ale epocii în care a trăit, Nicolae Leon (1862-1931) a fost una dintre personalitățile care au marcat medicina românească. A înființat, la Iași, primul laborator de parazitologie din România, contribuind la prevenirea și combaterea unor maladii care devastau comunitățile din acea perioadă. Despre contribuțiile esențiale pe care le-a avut ca profesor, cercetător și publicist am discutat cu Richard Constantinescu, iatroistoriograf, titular al disciplinei Istoria medicinei și coordonator al Centrului Cultural „I.I. Mironescu” al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.
„Sfântul Nicolae binecuvântează biserica aceasta“
În ziua prăznuirii Sfântului Ierarh Nicolae, paşii pelerinilor se îndreaptă către Biserica "Sfântul Gheorghe Nou" din Bucureşti, unde se păstrează spre închinare mâna cea dreaptă a Arhiepiscopului Mirelor Lichiei. Părintele paroh Emil Nedelea Cărămizaru ne-a acordat un interviu despre istoricul aducerii moaştelor în ţara noastră, despre pregătirea sărbătorii de astăzi şi despre lucrările de restaurare a lăcaşului de cult de la km 0 al României.
Preacucernice părinte paroh, la km 0 al României se află Biserica "Sfântul Gheorghe Nou", în care este depusă spre venerare mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Nicolae. Care este istoricul aducerii acestui tezaur în Ţările Române? Este o mare binecuvântare pentru creştinii ortodocşi din cetatea Bucureştilor şi din întreaga ţară faptul că aici, la km 0 al României, la biserica ctitorită de marele voievod şi martir sfânt Constantin Brâncoveanu, de aproape 400 de ani există, ca semn de binecuvântare, mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Nicolae al Mirelor Lichiei. Noi ştim că, înainte de anul 1707, atunci când a fost biserica sfinţită în zilele voievodului luminat şi iubitor de neam Constantin Brâncoveanu, exista o altă biserică, mai veche, cu acelaşi hram, Sfântul Gheorghe. Pe la anul 1599, voievodul întregitor de neam Mihai Viteazul, împreună cu soţia sa, Doamna Stanca, dăruiesc, în semn de preţuire pentru monahii care erau la mănăstirea de atunci, Sfântul Gheorghe, moaştele, adică mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Nicolae, primită în dar de la cardinalul de Bari prin intermediul unui negustor bogat, în semn de preţuire pentru faptul că Mihai Viteazul era aici un apărător al creştinătăţii europene întregi. De atunci şi până astăzi, mâna sa dreaptă binecuvântează o întreagă Românie ortodoxă. Consemnează acest lucru şi avem argumente istorice de la marele cronicar Radu Greceanu, care vorbeşte despre evenimentul de la 1599, când voievodul aduce mâna dreaptă a sfântului la Biserica "Sfântul Gheorghe", noul km 0 de mai târziu, spunând că "a adus Mihai Viteazul împreună cu Doamna Stanca racla făcută din argint curat şi împodobită cu diamanturi". De patru veacuri este mâna dreaptă aici, singura biserică ce are un fragment important din trupul binefăcător şi făcător de minuni al Sfântului Ierarh Nicolae. Din păcate, acest lucru nu a fost foarte bine cunoscut; desigur, a fost şi perioada regimului comunist, când, în general, era interzis ca foarte mulţi credincioşi să se adune la un loc la un eveniment religios. Iată că, acum, având această "tribună" a Bisericii, care se numeşte Centrul de Presă BASILICA, avem posibilitatea să spunem credincioşilor, prin intermediul radioului, televiziunii şi presei scrise bisericeşti şi să-i chemăm să se închine cu evlavie la mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Nicolae, "chip al blândeţilor", mare iubitor de copii, cel care a binecuvântat prin prezenţa sa lucrările Sinodului I Ecumenic, ştiind, de asemenea, câtă evlavie are poporul acesta dreptcredincios pentru Sfântul Ierarh Nicolae. Procesiune cu sfintele moaşte Care este programul liturgic pentru pregătirea praznicului Sfântului Ierarh Nicolae? Avem un program liturgic deosebit, încă de pe data de 3 decembrie, vineri seara. În procesiune scoatem sfintele moaşte, dimpreună cu racla veche, dar şi cu racla nouă, făcută tot din argint curat, aurită frumos, care o înglobează pe cea veche şi care reproduce scene foarte frumos zugrăvite în argint, din viaţa Sfântului Ierarh Nicolae. Reproduce biserica în filigran, de asemenea, alte scene cu Maica Domnului şi Mântuitorul Hristos. Este o raclă frumoasă, pe care am împodobit-o încă de anul trecut, cu stăruinţa şi cu străduinţa maestrului Balaban, care a executat-o. În procesiune, împreună cu credincioşii cu făclii aprinse, încă de vineri seara, din data de 3 decembrie, ocolim biserica în rugăciuni şi ectenii şi îl rugăm pe Sfântul Nicolae să mijlocească înaintea tronului de slavă al lui Dumnezeu pentru sufletele noastre. Restaurarea, renovarea, înfrumuseţarea şi împodobirea bisericii Biserica "Sfântul Gheorghe Nou" se află într-un amplu proces de restaurare. În ce stadiu sunt, momentan, lucrările şi ce proiecte aveţi pentru viitor? Biserica noastră se împodobeşte. Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în urmă cu doi ani a fost redeschis şantierul de pictură al bisericii, cu o echipă de pictori condusă de maestrul Ion Moldoveanu şi soţia lui, Daniela. Este o pictură frumoasă şi vedem că, având ajutorul Sfântului Ierarh Nicolae, al Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, am mers foarte repede cu aceste lucrări. Este o armonie de culori deosebită şi unică în peisajul eclesiastic bucureştean. Ei au mai pictat şi biserica românească de la Locurile Sfinte din Ierihon. De asemenea, am schimbat acoperişul întreg, tabla şi elementele din material lemnos, noile materiale având o durabilitate de 200 de ani. Iată că am isprăvit aproape 70% din lucrări şi sperăm, cu ajutorul Sfântului Ierarh Nicolae şi al celorlalţi sfinţi care binecuvântează şi luminează biserica aceasta, ca la anul să finalizăm aceste lucrări şi după aceea să trecem la alte proiecte foarte importante, la pridvorul bisericii, unde vom începe o pictură în mozaic, care să aibă o durabilitate în timp.