Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Interviu „Studenții noștri au nevoie de o formare teologică solidă”

„Studenții noștri au nevoie de o formare teologică solidă”

Un articol de: Ștefan Mărculeţ - 08 Mai, 2020

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu are de luna trecută o nouă conducere. Pr. conf. univ. dr. Daniel Buda, noul decan al facultăţii sibiene, ne-a prezentat viziunea sa managerială şi proiectele pe care doreşte să le implementeze în cadrul instituţiei de învăţământ teologic.

Părinte decan, ați fost ales să conduceți una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ teologic din România. Ce înseamnă pentru dumneavoastră această demnitate la care ați fost chemat?

Într-adevăr, școala de teologie de la Sibiu este una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ și cercetare teologică ortodoxă, nu numai de la noi din România, ci din întreaga lume. Pentru mine, chemarea la această demnitate și ascultare înseamnă cea mai mare cinste profesională ce mi s-a făcut până acum, dar în același timp și cea mai complexă responsabilitate la care am fost chemat. M-am format teologic în mare parte la Sibiu și am avut șansa de a fi cadru didactic la această facultate din penultimul an de studii doctorale, adică din 2003. Faptul că acum mi s-a acordat această cinste și responsabilitate mă obligă în mod cu totul aparte. Provocarea pentru mine va fi de acum înainte nu numai de a preda studenților și de a realiza propria muncă de cercetare, ci și de a coordona aceste proiecte, precum și alte activități tot atât de importante, cum ar fi formarea spirituală a studenților, la nivel de facultate.

Teme relevante pentru Biserică

Veți conduce în anii următori destinele Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu. Care sunt principalele proiecte pe care vreți să le implementați în cercetarea academică, în activitățile studenților şi în celelalte aspecte din viaţa instituţiei?

Într-o școală teologică cu o bogată tradiție, cred că punctul de plecare trebuie să fie proiectele și realizările remarcabile ale înaintașilor noștri. În ceea ce privește cercetarea teologică, trebuie să identificăm acele teme teologice care sunt relevante pentru Biserica noastră, pentru societatea românească și pentru lumea în care trăim și care răspund nevoilor imediate și de perspectivă ale Bisericii. Nădăjduiesc că cercetarea teologică sibiană va continua în spiritul înnoitor, profund ancorat în tradiția Ortodoxiei noastre și în același timp deschis spre nou și spre lume, al Sfântului Mitropolit Andrei Șaguna. De asemenea, nădăjduiesc că linia mișcării neopatristice deschisă de ilustrul preot Dumitru Stăniloae, care a fost rectorul școlii teologice de la Sibiu între 1936 şi 1946, va determina efortul teologic actual de a prezenta și explica tuturor tezaurul istoric, doctrinar și spiritual al Bisericii noastre. Suntem chemați ca prin teologia trăită și cercetată să aducem mărturia credinței noastre atât în interiorul Bisericii noastre, cât și în afara ei, atât în limba română, cât și în limbile de circulație internațională. Sunt încredințat că actualele cadre didactice ale școlii teologice de la Sibiu au și capacitatea, și curajul de a realiza acest lucru.

Suntem chemați să formăm teologi care să fie gata să slujească Biserica Ortodoxă din țară, dar și din diasporă, în aceste vremuri atât de complexe. Studenții noștri au nevoie de o formare teologică ortodoxă solidă, de instrumentele necesare mărturisirii credinței noastre atât celor care sunt statornici în credință, cât și celor care uneori se îndoiesc, care cred mai puțin sau nu cred deloc. Deschiderea spre lume este condițio­nată de cunoașterea acesteia și a culturii și mentalităților ei. Pentru o astfel de formare complexă este nevoie de o combinație inspirată între activitățile studențești să le spunem clasice sau tradiționale (participarea la cursuri, la programul liturgic, lectura în bibliotecă) și activitățile implementate în ultima vreme (activități sociale, cercetarea online, studii de caz, călătorii de studii, semestre de cercetare și formare în afara țării).

Necesitatea dialogului

Ați activat mai bine de 10 ani la Consiliul Mondial al Bisericilor (CMB) din Geneva. Cum veți folosi această experiență la Sibiu și cum vedeți deschiderea Facultății de Teologie Ortodoxă din Sibiu spre teologia altor Biserici și spre dialogul interconfesional și interreligios?

Activitatea de la Geneva din cadrul Departamentului de relații externe al CMB mi-a oferit șansa, aproape unică, de a-mi forma o viziune globală asupra creștinismului și în special a lumii ortodoxe, precum și a învățământului teologic din întreaga lume. Această viziune globală sper să-mi permită să identific mai ușor și mai repede provocările cu care se va confrunta Biserica noastră, implicit învățământul teologic de la noi. Mă voi strădui să folosesc nu­meroasele contacte cu instituții de teologie din întreaga lume pentru mai profunda inter­na­ționalizare a Facultății de Teologie de la Sibiu. 
În ceea ce privește deschiderea școlii teologice de la Sibiu pentru dialogul interconfesional și interreligios, putem vorbi, de asemenea, de o bogată tradiție în acest sens. Această deschidere a fost determinată de contextul multiconfesional al Sibiului și al întregii Transilvanii, dar și de faptul că generații de dascăli de la Sibiu, interpretând obiectiv semnele timpurilor lor, au înțeles să răspundă în același timp chemării la unitate între creștini și dorinței de a trăi în pace și armonie cu credincioșii altor religii. Dialogul ecumenic și cel interreligios sunt complementare, nu concurente sau alternative. Împrejurările viitorului - faptul că tot mai mulți români ortodocși vor trăi, atât în diasporă, cât și în țară, alături de oameni de alte credințe - ne vor obliga să acordăm tot mai multă atenție dialogului și cooperării interreligioase. Teologia altor Biserici trebuie cunoscută, cercetată, analizată, chiar criticată, dacă este nevoie. Punctul de plecare al dialogului interconfesional rămâne teologia.

Aș mai adăuga aici necesitatea dialogului cu mediile mai mult sau mai puțin secularizate. Școala teologică de la Sibiu are fără îndoială capacitatea de a consolida și adapta dialogurile interconfesional și interreligios la exigențele actuale, dar și de a juca un rol de pionierat în dialogul, puțin dezvoltat la noi, cu mediile secularizate. 

Ce mesaj aveți pentru cadrele didactice și pentru studenții facultății, acum, la început de mandat?

Doresc să le mulțumesc pentru încrederea acordată, în primul rând Înaltpreasfințitului Părinte Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, tuturor colegilor care sunt cadre didactice, precum și studenților. Colegilor profesori doresc să le spun că solidaritatea, munca în echipă, comuniunea dintre noi, dar și cu studenții sunt elemente esențiale și absolut necesare unui învățământ teologic în secolul 21. Colegilor studenți doresc să le transmit un mesaj de încurajare în aceste vremuri cu încercări fără precedent pentru generația lor, dar și pentru generația noastră. Au ales să studieze teologie într-o școală de prestigiu. Datoria lor acum este să depună eforturi constante pentru formarea spiritual-teologică, dar și culturală. 

Citeşte mai multe despre:   Facultatea de Teologie Andrei Şaguna din Sibiu