Biolog ca formare, dar intelectual de o anvergură ce a depășit cu mult frontierele de mentalitate ale epocii în care a trăit, Nicolae Leon (1862-1931) a fost una dintre personalitățile care au marcat medicina românească. A înființat, la Iași, primul laborator de parazitologie din România, contribuind la prevenirea și combaterea unor maladii care devastau comunitățile din acea perioadă. Despre contribuțiile esențiale pe care le-a avut ca profesor, cercetător și publicist am discutat cu Richard Constantinescu, iatroistoriograf, titular al disciplinei Istoria medicinei și coordonator al Centrului Cultural „I.I. Mironescu” al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.
Tehnologia este bună, dacă tinerii nu se lasă înrobiți de ea
Astăzi aproape că nu ne mai putem imagina viața fără telefon, calculator și internet. Totul se mișcă repede, chiar prea repede, și tot mai multă informație circulă pe canale tot mai la îndemână astăzi. Acum foarte multă informație e doar la un clic de noi, în același timp riscând să influențeze până în cele mai mici detalii cursul cotidian al vieții noastre. Tânărul zilei de azi asistă la o suprainformare, experimentează accesul tot mai facil la cultură, dobândește abilități într-ale tehnologiei de la vârste uimitor de mici, personalitatea sa riscând însă să sufere atunci când utilizarea nesăbuită a acestor slugi moderne hrănite cu electricitate le transformă în adevărați stăpâni ai timpului său de fiecare zi. Despre idealurile tânărului român de astăzi și despre raportarea lui la mijloacele tehnologice actuale am vorbit cu pr. prof. dr. Ioan Tulcan, fostul decan al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Arad.
Care sunt idealurile tânărului ortodox român de astăzi? Cum le-ați defini?
Dacă ar fi să ne referim la idealurile tânărului român în general, putem constata anumite tendințe îngrijorătoare, din perspectivă creștină, în sensul în care tânărul de astăzi dorește foarte rapid să ajungă la o situație materială foarte bună, la o realizare profesională pe măsură, și din acest punct de vedere el depune toate eforturile necesare pentru a-și atinge acest scop. Pentru a realiza că este așa, este suficient să ne uităm la tineretul nostru care este bine pregătit și care pleacă în număr foarte mare în afară, îndeosebi în țările occidentale, unde așa cum știm sunt foarte apreciați pentru seriozitatea lor, pentru pregătirea de excepție pe care o au, și unde într-adevăr fac lucruri frumoase, remunerați corespunzător din punct de vedere material. Deci există și această tendință. Dar este o tendință până la urmă firească, pentru că se gândesc, majoritatea lor covârșitoare, la întemeierea unei familii, se gândesc la întreținerea familiei, a casei, a copiilor, și atunci simt ca pe o responsabilitate specială faptul de a asigura un trai decent membrilor familiilor lor. Spunem aceasta referindu-ne la ei ca la un peisaj privit de departe, ca tendințe contemporane sau actuale ale tinerei generații de astăzi. Dacă focalizăm un pic, ca la un aparat de fotografiat, mergând mai aproape pentru a sesiza realitatea tineretului de astăzi, putem constata la foarte mulți dintre ei, îmi este foarte greu să cuantific în procente, o dorință de a răspunde la marile frământări ale vieții lor sufletești. Își pun probleme de viață, de spiritualitate, de credință.
Sunt prezenți tinerii în bisericile Aradului?
Nu știu cum este acest lucru în alte părți ale țării, dar aici, în partea noastră de vest, suntem bucuroși să constatăm o prezență la biserică, la Sfânta Liturghie îndeosebi, a unui număr crescând de tineri, ceea ce înseamnă că, iată, o parte din tineretul nostru creștin ortodox caută să se racordeze la viața spirituală, la viața de credință și de rugăciune a Bisericii. Dacă au avut-o, o continuă în virtutea tradiției primite în familie, dacă n-au avut-o în familie, încearcă s-o descopere, mai ales că le vine în ajutor în acest sens pregătirea lor religioasă din cadrul orelor de educație religioasă din școlile românești. Așadar, observăm mai multe fațete, mai multe aspecte ale ceea ce noi numim tineret. Din acest punct de vedere, cred că Biserica se poate bucura de această realitate, dar, în același timp, cred că noi, slujitorii Bisericii, încă mai avem multe de făcut pentru ca să crească în continuare numărul celor care descoperă sau care continuă viața lor de credință, de apropiere de Dumnezeu, prin manifestarea dragostei lor față de Biserică. Trebuie să reținem și să avem în vedere cuvintele Sfântului Apostol Pavel, care zice să ne facem tuturor toate ca pe toți să-i dobândim pentru Hristos.
Cum vedeți această explozie a socializării în mediul on-line din rândul tineretului de astăzi?
Tineretul de astăzi este un tineret familiarizat cu ultimele produse ale tehnicii moderne: internetul, tableta, Facebookul etc. Sunt mijloace moderne prin care tânărul de astăzi comunică, prin rețelele de socializare, unde-și caută prieteni, caută să se prezinte pe ei, caută să afle cât mai multe lucruri despre alții. Deci, din acest punct de vedere, tineretul de astăzi are facilități mult mai mari față de tinerii chiar de acum 20-30 de ani, care nici nu bănuiau să poată ajunge la a fi contemporani cu asemenea dezvoltări ale tehnicii.
Nu trebuie să uităm faptul că această preocupare a tinerilor de tehnică și fascinația pe care o simt în fața acestor mijloace de comunicare, dacă nu sunt folosite cu chibzuință și cu o anumită stăpânire, îi pot înrobi. Așa se explică faptul că ei sunt extrem de activi pe Facebook, de pildă, și comunică, și au atâția prieteni virtuali, dar când sunt puși în fața persoanelor respective, au dificutăți enorme de comunicare. Aici, ca o paranteză, cineva îmi relata că acasă o domnișoară era mereu apelată pe Facebook și comunica cu o colegă, prietena ei. Mergând într-o zi la plimbare cu fratele ei, s-a întâlnit cu persoana respectivă pe stradă, care a ignorat-o complet. La întrebarea: „Nu este aceasta prietena ta, cu care toată ziua vorbești pe Facebook?” „Ba da!” „Și de ce nu-ți spune nimic, căci are prilejul să te vadă?” Iar domnișoara a dat din umeri, neștiind ce să răspundă. Iată, este vorba despre o denaturare, de o depersonalizare a relațiilor dintre oameni, dintre tineri, iar în spatele acestor mijloace de comunicare poate să stea și o inhibare a tânărului de astăzi. Se constată o reducere a capacității lui de a dialoga cu adevărat, de a avea o relație față către față, de a privi în față pe colegul sau prietenul cu care activează foarte intens pe internet. Prin urmare, aceste mijloace moderne de comunicare sunt extrem de utile, dar ele, dacă nu sunt folosite cu chibzuință, cu echilibru și înțelepciune, pot să ducă la o contraeficiență în relații.
Cum ar trebui să se raporteze tinerii de astăzi la tehnologie?
Eu i-aș sfătui pe tineri să utilizeze tehnologia, dar să nu se lase înrobiți de ea. S-o folosească atât cât consideră că le este necesar, să urmărească foarte atent ceea ce se întâmplă înăuntrul lor folosind aceste mijloace. Să sesizeze dacă folosirea lor îi împiedică să aibă comunicare reală cu colegii lor, cu cei din jurul lor, sau nu. Pentru că, dacă observă această dominare, această stăpânire completă a lor de către aceste mijloace tehnice moderne, atunci ar trebui ei înșiși, sau să fie ajutați de membrii familiei, de colegi sau de alții, pentru a avea o abordare rațională, o abordare echilibrată a acestor mijloace de informare și de comunicare. Așadar, aceste mijloace pot fi folosite de Biserică astăzi, cu toate pericolele lor, pot fi folosite și din perspectivă educativă și misionară, pentru că ele (internetul, Facebookul, calculatorul, tableta etc.), așa cum știm, nu sunt rele în sine. Rea poate să fie întrebuințarea lor. De aceea cred că Biserica ar trebui să le folosească și în perspectivă misionară, mai ales că folosirea lor pe scară tot mai largă va continua să se petreacă, ba chiar să se accentueze această tendință. Cred că Biserica, prin slujitorii ei, va trebui să folosească, cu discernământ și înțelepciune, aceste mijloace de comunicare, de socializare, de ce nu, să-și transmită mesajul ei, credința ei, lucrarea ei, și ceea ce ea poate să ofere lumii de astăzi, însetată de cunoaștere, de iubire, de adevăr, de lumină.