Biolog ca formare, dar intelectual de o anvergură ce a depășit cu mult frontierele de mentalitate ale epocii în care a trăit, Nicolae Leon (1862-1931) a fost una dintre personalitățile care au marcat medicina românească. A înființat, la Iași, primul laborator de parazitologie din România, contribuind la prevenirea și combaterea unor maladii care devastau comunitățile din acea perioadă. Despre contribuțiile esențiale pe care le-a avut ca profesor, cercetător și publicist am discutat cu Richard Constantinescu, iatroistoriograf, titular al disciplinei Istoria medicinei și coordonator al Centrului Cultural „I.I. Mironescu” al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.
„Un copil fără educație este un copil fără viitor“
Fiecare început de an școlar vine cu speranțe și idealuri noi atât pentru elevi, cât și pentru profesori. Se vorbește mult în presă despre performanțele elevilor din unitățile de învățământ din marile orașe ale României. Dar în interviul cu domnul inspector școlar general Bogdan Gheorghe Suruciuc, de la Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, am discutat despre situația școlilor din mediu rural, unde se fac eforturi mari pentru educație de calitate.
Domnule inspector școlar general Bogdan Gheorghe Suruciuc, se face educație de calitate și în școlile din satele județului Botoșani?
Bineînțeles! Se face educație de calitate și în toate școlile din județul Botoșani, iar acest lucru este demonstrat prin rezultatele obținute de elevi la Evaluarea Națională și la olimpiadele și concursurile școlare. Există școli din mediul rural cu o rată de promovare de 100% la Evaluarea Națională, dar există și școli cu o rată de promovare mai scăzută la acest examen. An de an avem discuții cu conducerile unităților de învățământ și cu cadrele didactice acolo unde întâmpină dificultăți și încercăm să găsim cele mai bune soluții pentru a îmbunătăți calitatea actului educaţional, utilizând metode interactive de învățare și instrumente de lucru bazate pe tehnologia modernă. O altă necesitate pentru creșterea calității învățământului o reprezintă parteneriatul școală-familie. Pas cu pas, părinții sunt încurajați să participe la activitățile extrașcolare, să dezvolte reale parteneriate cu școala, să devină parteneri activi în educația copiilor, îndrumați fiind să completeze în familie educația primită de copiii lor în cadrul școlii.
În ultimii ani, multe instituții școlare din județ au fost modernizate; care este procentul? În câte școli s-au făcut investiții majore?
Infrastructura sistemului educațional reprezintă un factor esențial al procesului educațional, care se răsfrânge direct asupra elevilor. O parte semnificativă a variației rezultatelor elevilor poate fi determinată de diferențe între contextele de învățare, standardele minime de infrastructură asigurând un nivel de bază al calității. Factorii naturali de mediu, precum lumina, acustica, temperatura și calitatea aerului, precum și factorii de stimulare și individualizare a învățării explică variațiile în performanțele elevilor. Astfel că 42 de unități din județul Botoșani au fost reabilitate sau modernizate. Aceste investiții au constat în lucrări de: reabilitare termică, anvelopare, extindere, construire clădiri noi, amenajare spații de joacă, dotare cu materiale didactice și mobilier, schimbare tâmplărie, amenajare teren de sport, încălzire centralizată etc.
Grădiniţă şi şcoală gimnazială la standarde europene
Am aflat despre grădinița din satul Mihălășeni că ar fi cea mai modernă din județ. Cum arată aceasta?
Grădinița din satul Mihălășeni este o grădiniță nouă, dotată cu mobilier, materiale și aparatură didactică de ultimă generație. În general, toate grădinițele care au fost construite sau reabilitate oferă condiții moderne pentru desfășurarea actului educațional. Obiectivul specific al acestui demers de reabilitare este fundamentat de faptul că este absolut necesară modernizarea infrastructurii educaționale, ce constituie element vital al mediului de învățare și de necesitatea dezvoltării optime a copiilor din punct de vedere fizic, cognitiv și social, venind astfel în întâmpinarea cerințelor părinților, respectiv educarea copiilor într-un mediu sigur, bogat în cunoaștere, grijă și susținere emoțională. Fotografiile pe care vi le-am prezentat ilustrează doar o parte din investiția materială și didactică realizată aici și care se reflectă în starea de bine a copiilor și în rezultatele lor.
Vă rog să mai dați exemple de asemenea grădinițe moderne în satele județului Botoșani.
Alte grădinițe moderne există și în Bălușeni, Unguroaia (comuna Cristești), Ipotești și Cătămărăști-Deal (comuna Mihai Eminescu), la Cristinești, Copălău, Zahoreni (comuna Manoleasa), Cișmea (comuna Răchiți), Știubieni (comuna Știubieni), Dorohoi și lista poate continua, pentru că s-a investit foarte mult în amenajarea spațiilor școlare în fiecare localitate din județul nostru cu scopul de a îmbunătăți calitatea actului educațional și pentru a oferi tuturor copiilor şanse egale de dezvoltare şi educaţie. De exemplu, în comuna Știubeni s-au realizat ample investiții atât de construire și dotare a grădiniței cu program normal în localitate, s-a extins, reabilitat, modernizat și dotat grădinița din satul Negreni și s-au modernizat condițiile de funcționare a Școlii Gimnaziale nr. 1 din comuna Știubieni. Deci o investiție amplă pentru elevii noștri. Și nu este singurul exemplu pe care vi-l pot da.
În ceea ce privește școlile gimnaziale, cea din Corlăteni este cu adevărat cea mai modernă?
Școala Gimnazială nr. 1 din comuna botoșăneană Corlăteni poate servi oricând drept exemplu. O clădire modernă, dotată ultramodern, unde predau cadre didactice dedicate, un loc unde elevii învață cu drag, o unitate de învățământ care poate fi etalon chiar și pentru unele de la oraș. O investiție de 1 milion de euro, fonduri guvernamentale, pe care primarul Costel Cătălin Gavril s-a zbătut să o ofere comunității și a reușit. Printre dotările de care dispune această școală menționăm videoproiectoare în fiecare clasă, laborator de informatică cu calculatoare noi și un laborator de chimie etc. Un lucru îmbucurător este faptul că nu este singura unitate de învățământ din județul Botoșani cu un astfel de standard.
Au mai fost modernizate și alte școli?
Au fost reabilitate școli din Coțușca, Cândești, Havârna, Bălușeni, Ungureni, Mileanca, Pomârla, Durnești, iar la Broșteni (comuna Durnești) avem construcție nouă. De asemenea, sunt foarte multe școli care se află, în prezent, într-un proces de reabilitare și modernizare.
Pășunea a reprezentat, în trecut, sala de sport a copiilor din satele județului Botoșani. S-au realizat investiții și în săli de sport?
În momentul de față, avem unități de învățământ care dețin sală de sport, iar cele care nu au sală de sport, au teren de sport amenajat. S-au făcut investiții pentru a asigura elevilor un spațiu propice desfășurării orelor de educație fizică și sport în condiții de siguranță. Avem săli de sport noi la Cândești, Vlăsinești, Ipotești, Stăuceni, Hlipiceni, Curtești.
În ce școli din județ se foloseşte sistemul „revoluționar“ de încălzire utilizând apa din subteran?
Acest sistem de încălzire „revoluționar” la care faceți referire este folosit la Liceul Pomârla. S-au montat pompe de căldură care folosesc energia pământului și a pânzei freatice pentru a asigura încălzirea spațiilor pe timp de iarnă, iar vara, prin ventilo-convectoare se răcesc spațiile școlare. Este un sistem de încălzire ecologic, performant, modern, care asigură o temperatură constantă în sălile de clasă.
Mai există în județul Botoșani școli care au grupul sanitar în curte?
Până la data discuției noastre au rămas foarte puține unități care au grupul sanitar în curte. Se are în vedere rezolvarea acestei probleme în viitorul apropiat.
Multe din satele județului sunt depopulate, în acest context, numărul de preșcolari și școlari este în scădere?
A existat o scădere accentuată a populației școlare, până recent, însă, acum putem vorbi despre o stagnare, fluctuațiile fiind foarte mici.
Ce programe sociale există în desfășurare pentru elevii din școlile din județ?
În județul Botoșani, elevii din mediul rural beneficiază de burse sociale, cardul în valoare de 500 de lei, masă caldă, bursa „Bani de liceu” și bursa profesională de care beneficiază elevii din învățământul liceal sau profesional, programele PNRAS și POCU pentru prevenirea abandonului școlar, proiectul ,,Start în Educaţie”, dedicat preşcolarilor din comunităţile defavorizate prin care copiii din comunităţile selectate în program au primit câte un „Ghiozdănel cu viitor”.
Licee tehnologice pentru viitorii profesioniști
S-a scris în presă că două licee din județ ar fi printre cele mai bogate din România. Cum se explică aceasta având în vedere că zona este una defavorizată?
Avem două licee tehnologice, în județul Botoșani, care pot fi considerate privilegiate: Liceul Tehnologic „Alexandru Vlahuță” Șendriceni și Liceul „Anastasie Bașotă” Pomârla. Liceul din Pomârla deține 1878 ha de pădure și 156 ha de teren agricol, iar Liceul Șendriceni are 50 ha de teren agricol și o fermă de vaci. Aceste două unități de învățământ au și baza materială necesară exploatării terenului agricol: tractoare, mașini, utilaje agricole și echipamente pentru lucrările solului. Așa încât elevii noștri, având o bază materială și didactică foarte bună, pot deveni buni profesioniști pentru a schimba în bine viitorul acestei zone.
Mă bucur să aflu despre aceste investiții în partea materială a instituțiilor școlare, dar nu pot să nu vă întreb cum acoperiți cu profesori, educatori calificați și dedicați școlile din comunele îndepărtate de oraș?
Din fericire, în ultimii ani, numărul profesorilor necalificați încadrați în sistem este în scădere. În anul școlar 2022-2023, au fost încadrați 132 de profesori necalificați, dintre care 87 erau persoane cu studii superioare, care se calificau în a doua specializare și 10 erau studenți în curs de calificare. Încă mai există dascăli dedicați, care doresc să facă educație de calitate chiar și în cele mai defavorizate zone rurale ale județului nostru.
În afară de corpul profesoral, mai există și alte provocări pentru educația din mediul rural din județul Botoșani?
Provocarea cea mai mare este legată de eforturile noastre de a conștientiza familiile elevilor de importanța pe care o reprezintă educația și susținerea elevilor pentru a urma un traseu educațional care să le asigure o pregătire minimală pentru un trai decent.
Având în vedere că Botoșani este un județ de graniță din nordul țării, ați integrat în școlile pe care le coordonați și copii ucraineni?
Da, am integrat în școlile județului 34 de elevi, care fac parte din familii de refugiați ucraineni.
Domnule inspector școlar general, în încheierea discuției noastre, vă rog să ne spuneți ce gânduri ați transmis elevilor odată cu începerea noului an școlar?
Un copil fără educație este un copil fără viitor. Educația este temelia unei societăți durabile, iar printr-o educație de calitate ne asigurăm viitorul copiilor și al nostru, al tuturor.