„Nu merge cu opere congelate. Trebuie să contăm pe literatura proaspătă“

▲ Promovarea literaturii române în străinătate, temă a unei dezbateri ce a avut loc la Institutul Cultural Român (ICR), este limitată de lipsa fondurilor, după cum a arătat Nicolae Manolescu, dar şi din cauza legislaţiei, după cum a remarcat directorul ICR, Horia-Roman Patapievici ▲ Nicolae Manolescu a spus că „nu sunt bani pentru promovarea literaturii române în străinătate“, dând ca exemplu prieteni ai săi care predau la universităţi în străinătate şi care îi cer cărţi sau reviste româneşti, iar el nu are bani să trimită respectivele materiale ▲

Criticul literar Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România (USR), a afirmat, în cadrul unei dezbateri dedicate promovării literaturii canonice româneşti peste hotare găzduite de Institutul Cultural Român (ICR), că este nevoie de mai multă „agresivitate“ pentru promovarea valorilor literaturii române în străinătate. „Trebuie să trecem la o politică mai agresivă în domeniu şi nu să continuăm cu cea timidă, cum este aceea de astăzi“, a spus Manolescu. În opinia ambasadorului ţării noastre la UNESCO, România, cu o cultură „de import“, trebuie să mizeze pe promovarea în străinătate a literaturii române contemporane. „Nu mai merge cu opere congelate. Nu avem nici o şansă. Trebuie să contăm pe literatura proaspătă“, a subliniat criticul. Manolescu a fost de părere că „Dan Lungu şi Filip Florian au o mai mare şansă în străinătate astăzi decât Slavici, care nu are nici una“.

Nicolae Manolescu a spus că Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional şi Ministerul Afacerilor Externe ar trebui să aibă repartizate fonduri pentru promovarea culturii româneşti în străinătate prin intermediul bibliotecilor şi al lectoratelor. „Daţi-mi bani şi eu vă promovez cultura română în străinătate“, a spus Nicolae Manolescu. Profesorul şi criticul literar Luminiţa Marcu şi scriitorul şi criticul literar Ion Pop au atras atenţia asupra importanţei antologiilor de literatură română din toate timpurile, realizate de editori străini. Nu în ultimul rând, Tania Radu, vicepreşedinte al ICR, a dezvăluit faptul că instituţia pe care o conduce lucrează la un program de promovare a scriitorilor români canonici în străinătate, similar celui dedicat promovării literaturii române contemporane, conform Agerpres.

Horia-Roman Patapievici, preşedintele ICR, a adus în discuţie finanţarea lectoratelor de limba şi literatura română în universităţile din străinătate, care ar trebui să fie obligatorii, să constituie o „investiţie strategică“, conform Mediafax. Promovarea traducerilor din literatura română în străinătate ar trebui să se facă insistent, fără a aştepta rezultate spectaculoase imediate, au fost de acord participanţii la dezbatere. „Aşa cum pentru filme româneşti apar cronici în presa străină, ar trebui ca acelaşi lucru să se întâmple şi cu literatura română, chiar plătind publicaţiile străine pentru apariţia acestor materiale“, a spus criticul şi profesorul Ion Pop. Târgurile de carte reprezintă, de asemenea, o posibilitate importantă de promovare, cu condiţia consecvenţei. Distribuţia cărţilor româneşti pe pieţele din străinătate a fost, de asemenea, adusă în discuţie. Simpla prezenţă în librării a cărţilor româneşti nu este suficientă, ci ar trebui standuri speciale de literatură română, a spus Manolescu. Operele româneşti care „ar prinde“ în străinătate nu pot fi încadrate într-un canon literar naţional, impus din interior, ci se stabilesc în funcţie de cererea de pe diferitele pieţe străine, au conchis participanţii la dezbatere.