Biolog ca formare, dar intelectual de o anvergură ce a depășit cu mult frontierele de mentalitate ale epocii în care a trăit, Nicolae Leon (1862-1931) a fost una dintre personalitățile care au marcat medicina românească. A înființat, la Iași, primul laborator de parazitologie din România, contribuind la prevenirea și combaterea unor maladii care devastau comunitățile din acea perioadă. Despre contribuțiile esențiale pe care le-a avut ca profesor, cercetător și publicist am discutat cu Richard Constantinescu, iatroistoriograf, titular al disciplinei Istoria medicinei și coordonator al Centrului Cultural „I.I. Mironescu” al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.
„Bisericile pline de tineri sunt bisericile viitorului”
În contextul Anului omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox, mesajul Arhiepiscopiei Bucureştilor transmis către comunităţile parohiale aflate în jurisdicţie vizează „noi direcţii în misiunea Bisericii faţă de tineri, pentru a-i feri de derapajele secularizării, de acţiunea manipulatoare a celor care încearcă să-i distragă de la adevăratele valori şi să îi capaciteze spre acţiuni menite să-i dezrădăcineze”. Care sunt programele misionare destinate tinerilor şi ce beneficii le pot aduce acestora, citiţi pe larg în interviul cu preotul David Pestroiu, consilier la Sectorul învăţământ şi activităţi cu tineretul.
Care sunt obiectivele Sectorului învăţământ şi activităţi cu tineretul al Arhiepiscopiei Bucureştilor pentru acest an?
Noi deja am implementat în Arhiepiscopia Bucureştilor mai multe programe-cadru destinate tinerilor şi educaţiei creştine în general, care cu siguranţă se vor intensifica în cuprinsul acestui an. Ca o activitate specială, va fi organizarea la Bucureşti, împreună cu Sectorul teologic-educaţional al Patriarhiei Române, a Adunării tinerilor ortodocşi şi a Congresului internaţional dedicat educaţiei creştine.
Din perspectivă misionară, putem vorbi de provocări majore în arealul Arhiepiscopiei Bucureştiului: în Capitală, în judeţele Ilfov şi Prahova?
Da. Faţă de alte eparhii (unde tinerii sunt profund ancoraţi în lucrarea tradiţională, în spiritualitatea ortodoxă, în viaţa societăţii, dar şi în familiile lor), aici se propagă mai repede o mulţime de ideologii, de fantezii, de atracţii nefaste pentru tineri. Aşadar, noi avem datoria să derulăm programe misionare pentru a-i aduce pe aceştia într-o stare de bine, de echilibru, de pace, de a fi mulţumiţi și fericiţi, pentru că fac voia lui Dumnezeu şi se împlinesc în grija faţă de semeni, faţă de natura înconjurătoare şi faţă de ei înşişi.
Concret, ce le propuneţi tinerilor?
În primul rând, am oferit parohiilor, încă de anul trecut, Ghidul sau Metodologia privind organizarea şi funcţionarea Serviciului pentru tineret din cadrul Comitetului parohial, ştiut fiind faptul că Statutul Bisericii Ortodoxe Române prevede în cadrul Comitetului parohial cinci departamente de activităţi misionare, printre care există şi unul care se numeşte Serviciul pentru tineret.
În al doilea rând, la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, am oferit parohiilor 8 programe-cadru (n.r. vizează activităţi catehetice, practice, sociale, culturale) destinate tinerilor.
Trebuie spus că Metodologia nu este o normă, nu este o obligaţie sau o activitate forţată, ci are rolul de a veni în ajutorul parohiilor, deoarece s-a constat faptul că unele chiar aveau posibilitatea să coaguleze activităţi cu tinerii, să se implice în acţiuni misionare, dar nu beneficiau de un un asemenea Ghid. Preotul e dator să meargă spre tineri, să-i caute, să le arate că şi Biserica poate fi un spaţiu primitor, cald, potrivit pentru a-i aduna laolaltă şi de a-i implica în activităţi salutare, curate, specifice vârstei lor.
De asemenea, cele 8 programe eclesiale nu sunt transmise cu titlu obligatoriu, ci pot fi o sursă de inspiraţie pentru a capacita prezenţa tinerilor în parohie, la diferite lucrări misionare.
Cum monitorizaţi activitatea serviciilor pentru tineret ale comitetelor parohiale?
Programele cu tineretul sunt parte a activităţii lunare de bilanţ de la nivelul parohiilor, adresată protoieriilor, de care şi noi, centrul eparhial, luăm act.
Mai mult, în cel mai scurt timp, ne vom întâlni cu acei coordonatori ai Serviciului pentru tineret, care s-au remarcat prin rezultate foarte bune, pentru a constitui o echipă de experţi cu ajutorul căreia să oferim o mână de ajutor parohiilor dornice să amplifice activităţile cu tinerii.
De ce este important ca un preot să valorizeze calităţile umane şi intelectuale ale tinerilor din parohia sa?
Tinerii sunt viitorul. Am constatat că acolo unde au apărut rezultate deosebite în lucrarea misionară și duhovnicească s-a implicat în mod corespunzător şi parohia, adică preotul paroh a înţeles că tinerii sunt enoriaşii dânsului de mâine. Bisericile pline de tineri sunt bisericile viitorului. Programele pe care noi le propunem au menirea să-i ţină uniţi, treji şi lucrători în ceea ce se numeşte Liturghia de după Liturghie, iar scopul este ca tinerii să devină încet, încet participanţi şi actanţi la Sfânta Liturghie, să fie ancoraţi în viaţa parohiei, să dorească ei înşişi să fie oameni ai Bisericii, deci locul lor de întâlnire să fie Biserica şi momentul suprem al comuniunii lor să fie Sfântul Potir.
Cum se implică mănăstirile din cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureştilor în efortul dumneavoastră de a fi alături de tineri şi prin ei de un real folos comunităţilor parohiale?
Mănăstirile se implică foarte mult, pentru că îşi împlinesc vocaţia misionară de a fi oaze de trăire duhovnicească, de rugăciune, de întâlnire cu duhovnici care echilibrează cursul vieţii oamenilor. Tinerii le caută cu drag, mai cu seamă că aceste lavre de spiritualitate sunt aşezate în locuri pitoreşti. Taberele din cadrul proiectelor noastre de tineret sunt de cele mai multe ori realizate în parteneriat cu aşezăminte monahale sau cu centrele pastorale, misionare, culturale şi sociale din cadrul acestora.
Transmiteţi un mesaj celor care sunt parte activă în lucrarea misionară şi celor care îşi doresc să se implice în acest sens, însă nu cunosc beneficiile pe care le pot avea.
Le spun tinerilor să urmeze sfatul Sfântului Vasile cel Mare, cuprins în „Omilia a XXII-a către tineri”, de a „culege precum albina nectarul din flori”, de a selecta ceea ce este bun şi folositor din toate informaţiile care le cad sub simţuri, de a nu se lăsa manipulaţi de această ofensivă a mediocrității și violenței care se propagă intens în societatea actuală, de a căuta binele şi frumosul. De a vedea că, pe lângă ceea ce se arată a fi urât, rău şi neplăcut (tendinţă prin care sunt criticate de-a valma toate instituţiile şi valorile, încercându-se o nepermisă degringoladă în ceea ce priveşte orientarea în spaţiu a tinerilor), există, totuşi, repere fundamentale promovate de Biserică de 2.000 de ani şi care, în mod firesc, lucrează spre pacea, spre seninătatea, spre fericirea noastră, atât în viaţa aceasta, cât şi ca proiecţie pentru veşnicia în Împărăţia lui Dumnezeu.