Biolog ca formare, dar intelectual de o anvergură ce a depășit cu mult frontierele de mentalitate ale epocii în care a trăit, Nicolae Leon (1862-1931) a fost una dintre personalitățile care au marcat medicina românească. A înființat, la Iași, primul laborator de parazitologie din România, contribuind la prevenirea și combaterea unor maladii care devastau comunitățile din acea perioadă. Despre contribuțiile esențiale pe care le-a avut ca profesor, cercetător și publicist am discutat cu Richard Constantinescu, iatroistoriograf, titular al disciplinei Istoria medicinei și coordonator al Centrului Cultural „I.I. Mironescu” al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.
„Un oraș care atrage tinerii este un oraș câștigat”
La Iaşi „fiecare piatră vorbeşte despre trecut”, prin numărul mare de mănăstiri, muzee şi case memoriale. Aceste comori de istorie şi artă sunt mereu reînnoite prin generaţiile de tineri care studiază şi lucrează aici. „Orașul nostru este un centru universitar de excepție, care atrage tineri din toată țara, din Europa și din lume. E minunat să vezi această revărsare de tinerețe. În municipiul Iaşi s-a constituit o amplă mişcare studenţească, formată, în 2017, din circa 56 de asociaţii studenţeşti”, afirmă Mihai Chirica, primarul municipiului Iaşi. În opinia sa, ceea ce surprinde la nivelul acestor structuri de tineri este „dorinţa lor de implicare continuă şi de activare la nivelul procesului decizional administrativ”.
Iașiul are o veche tradiție universitară și culturală, dar reușita intrării în finala programului Capitala Tineretului din România este o etapă nouă pentru acest oraș. Domnule primar, care au fost argumentele ce au convins juriul că municipiul Iași ar putea fi, în perioada 2019-2020, Capitală a Tineretului din România?
Tinerii ieșeni au arătat că sunt gata de acțiune, că au trecut la acțiune. Eu sunt convins că un oraș nu se poate schimba în bine fără implicarea tinerilor. De fapt, ei sunt fermentul schimbării. La ei se află imaginația, diversitatea, nonconformismul, energia, entuziasmul, libertatea, puterea de a spune „nu”, dar și puterea de a muta munții, pe care dacă știi să le dozezi atât cât se cuvine și când se cuvine, introducându-le în proiecte dintre cele mai diverse, atunci poți face lumea mai bună. De aceea, dosarul nostru de candidatură pentru câștigarea titlului de Capitală a Tineretului se bazează tocmai pe implicarea responsabilă a tineretului în toate segmentele administrației locale, oferindu-le un mediu cât mai propice pentru a-și exprima propriile idealuri. Un oraș care atrage tinerii este un oraș câștigat din toate punctele de vedere.
Participarea la această competiție presupune un dialog amplu între autoritățile locale și organizațiile de și pentru tineret. Cum a decurs această colaborare, acest dialog?
Nu doar această competiție a solicitat întâlniri repetate între autoritățile locale și organizațiile de tineret. Noi suntem într-un dialog permanent cu tinerii ieșeni și nu doar ieșeni. Orașul nostru este un centru universitar de excepție, care atrage tineri din toată țară, din Europa și din lume. E minunat să vezi această revărsare de tinerețe. Iașiul se schimbă radical toamna, când începe anul universitar. Este și momentul în care, după o binemeritată vacanță, reîncepem să derulăm proiectele comune. Sunt atât de multe organizații de tineret cu care colaborăm excelent, încât îmi este foarte greu să numesc doar câteva în detrimentul celorlalte. Pot spune însă că municipiul Iaşi, fiind cel mai vechi centru universitar din ţară, cu cinci universităţi de stat şi trei universităţi private, în jurul acestora s-a constituit o amplă mişcare studenţească, formată, în 2017, din circa 56 de asociaţii studenţeşti, conform Catalogului Naţional al Organizaţiilor Studenţeşti StudentIQ.ro. Ceea ce m-a surprins la nivelul acestor structuri de tineri este dorinţa lor de implicare continuă şi de activare la nivelul procesului decizional administrativ. Colaborăm cu majoritatea structurilor de tineret în baza unor acorduri de parteneriate încheiate pentru proiecte bine determinate, ce sunt organizate în cadrul calendarului anual de evenimente publice, precum: Sărbătorile Iaşiului, Festivalul Internaţional al Educaţiei (FIE), RomânIA Autentică (pentru care s-a creat şi o reţea oficială de voluntari din rândul tinerilor), Festivalul Internaţional „Poezia la Iaşi”, Marşul Absolvenţilor etc.
De ce pleacă tinerii
Care este proiectul dedicat tinerilor pe care vă bucurați că l-ați putut realiza?
Unul dintre proiectele dedicate tinerilor pe care mă bucur că l-am putut realiza a fost Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși - ITO Iași 2017, desfăşurat între 1-4 septembrie 2017, în parteneriat cu Arhiepiscopia Iașilor și ASCOR Iași. Timp de patru zile, Iaşiul a devenit capitala tineretului şi a Ortodoxiei, proiectul având un program complex, cu numeroase manifestări culturale (s-au vizitat muzeele şi obiectivele culturale ale oraşului, vernisarea de expoziţii), artistice (concert public de muzică uşoară, de muzică folk, respectiv de muzică populară), educative (conferințe, dezbateri de grup), adunând circa 6.000 de tineri, precum şi circa 550 de tineri voluntari implicaţi direct în cadrul tuturor evenimentelor. ITO Iași 2017 a fost unul dintre proiectele care au fundamentat Strategia de Dezvoltare Economico-Socială Durabilă a orașului Iași „Orizont 2020”, creând în anul ce a trecut o imagine fanion pentru oraşul Iaşi, a unui brand de oraș, a unui oraș atractiv pentru tineri și a unor activități care au promovat din plin valorile culturale, educaționale și spirituale ale orașului.
Credeți că astfel de programe de implicare în viața socială, de dezvoltare de noi locuri de muncă ori de creștere a calității locuirii i-ar putea determina pe tineri să nu mai plece din țară?
Astfel de programe sunt doar o condiție necesară, nu și suficientă. Tinerii nu pleacă din România doar pentru că nu există destule programe adresate exclusiv sau predominant tinerilor. Ei pleacă pentru că sunt dezamăgiți de clasa politică, ei pleacă pentru că nu au parte de respectul cuvenit din partea unui stat care aproape că-i alungă. Ei pleacă fiindcă nu se regăsesc într-o societate care descurajează munca, performanța și valoarea, ei pleacă pentru că nu se pot realiza în țara lor! În perioada interbelică, deși atât de tulbure din punct de vedere economic și politic, tinerii români nu-și părăseau țara. Dimpotrivă, România era una dintre destinațiile preferate ale multor tineri din Europa care găseau aici condiții foarte bune pentru realizarea lor.
Un premiu care simbolizează eterna tinerețe a Iașiului
Ce va însemna pentru Iași deținerea titlului de Capitală a Tineretului din România pentru perioada 2019-2020, în cazul câștigării acestei titulaturi în luna noiembrie 2018?
O eventuală victorie în finala pentru titlul de Capitală a Tineretului va însemna o recunoaștere a demersurilor pe care le-am făcut în ultimii ani de a deschide administrația locală ideilor extraordinare ale tinerilor, dar și imensa oportunitate pe care o va primi Iașiul de a înmulți numărul proiectelor ce se adresează tinerilor de pretutindeni. Dar, mai ales, va însemna un premiu care simbolizează eterna tinerețe a Iașiului! Eu cred că îl merităm.
Tocmai aţi menţionat Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși de la Iași din 2017, iar în perioada 1 august - 15 decembrie 2018, tinerii ieșeni vor putea participa la activitățile proiectului Investește în TINE(ri).#Experiență.#COOL(tură).#Formare, organizat de Asociația Tineretului Ortodox Român Iași și finanțat de Primăria Municipiului Iași. Este Biserica Ortodoxă Română un partener activ în promovarea identității și valorilor comune ale tinerilor?
Biserica Ortodoxă Română este una dintre instituțiile care investesc în generația tânără, ceea ce nu poate decât să ne bucure. Un tânăr care nu crede în nimic este un tânăr pierdut pentru societate, un tânăr derutat. Tocmai de aceea, Primăria Iași sprijină la rândul său o mulțime de proiecte inițiate de Patriarhia Română, care se adresează tinerilor. Aceste proiecte dau măsura puterii tinereții de a transforma lumea, dar contribuie și la conturarea unor caractere curajoase, generoase și cumpătate. Tinerii au nevoie de Dumnezeu pentru a înțelege că totul din jurul nostru are un rost, chiar dacă nu-l identificăm, pe deplin, de la început. Fiind o instituție care se bucură de un enorm prestigiu în rândul populației de toate vârstele, Biserica Ortodoxă Română poate ajuta foarte mult generația tânără să-și recapete încrederea atât în ea însăși, cât și în țara lor, pe care tinerii români o părăsesc mult prea uşor.