Persoanele asistate în cadrul Centrului social-medical din localitatea Pechea, județul Galați, au fost beneficiarii unei acțiuni filantropice desfășurate vineri, 28 martie, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, activitatea de ajutorare a persoanelor internate în această instituție de asistență medicală și socială desfășurându-se în cadrul programelor social-filantropice eparhiale organizate anual în perioada Postului Mare, ne-a transmis părintele consilier eparhial Rareș Bucur.
Prin contribuția parohiilor din cuprinsul Protopopiatului Covurlui, unitatea medico-socială a primit 300 de lenjerii de pat. După ce darurile au fost pregătite la sediul Protoieriei Covurlui de preoții și voluntarii parohiali, acestea au fost transportate la sediul centrului, unde au fost preluate de reprezentanții instituției beneficiare și distribuite potrivit nevoilor curente.
Cu același prilej, un sobor de preoți, sub protia părintelui protoiereu Ionuț Glăvan, a săvârșit Taina Sfântului Maslu, înălțând rugăciuni pentru sănătatea și ajutorul pacienților și a personalului medical care poartă grijă de aceștia.
Valoarea ajutoarelor acordate prin această activitate a fost de 20.000 lei. În ultimii ani, parohiile din cuprinsul Arhiepiscopiei Dunării de Jos au oferit acestui Centru social-medical mobilier potrivit desfășurării actului medical, saltele pentru paturi, materiale pentru curățenie și produse de igienă personală, măști de protecție, lenjerii de pat, îmbrăcăminte, articole vestimentare, încălțăminte, alimente și alte produse în valoare de peste 80.000 lei.
În cadrul unei acțiuni social‑filantropice desfășurate de 10 ani, Protoieria Sector 3 Capitală a oferit în Sfânta și Marea Miercuri, 16 aprilie, pachete cu alimente de bază și produse tradiționale pentru masa pascală unui număr de 200 de familii nevoiașe, aflate în evidența Biroului de asistență socială al instituției. Evenimentul s‑a desfășurat la sediul protoieriei.
Arhiepiscopia Alba Iuliei a anunţat derularea unui proiect în colaborare cu Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei și Portugaliei în scopul sprijinirii copiilor aflați în dificultate, din cadrul Eparhiei Alba Iuliei. „Această inițiativă, plină de duh creștinesc și iubire față de aproapele, s-a născut din buna conlucrare dintre Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, și Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei și Portugaliei, în duhul comuniunii frățești și al solidarității față de cei mai vulnerabili dintre noi - copiii lipsiți de ocrotire, de hrană, de educație și de sprijin”, se arată într-un comunicat al Biroului de presă al Arhiepiscopiei Alba Iuliei.
Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Ciprian, Sectorul învățământ și activități cu tineretul al Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei a reușit să implementeze, în premieră și în perioada premergătoare Sfintelor Paști, un proiect caritabil inspirat de inițiativele similare desfășurate în anii anteriori, cu prilejul sărbătorilor de iarnă.
Marți, 15 aprilie, beneficiarii Apartamentului de tip familial „Sfântul Ierarh Nicolae” din cadrul Asociației Centrul Diaconal „Casa Creștină” și cei ai Căminului pentru îngrijirea persoanelor vârstnice de la Parohia Eroilor din Târgoviște au primit daruri din partea Arhiepiscopiei Târgoviștei. Acestea au constat din îmbrăcăminte, alimente, dulciuri și articole igienico-sanitare, fiind oferite prin intermediul Sectorului social-filantropic și misionar al eparhiei, de pr. Cristian Oancea, consilier eparhial, la sediul celor două instituții, prilej cu care a transmis mesajul de prețuire, de încurajare și de speranță, atât bătrânilor, cât și tinerilor, beneficiari ai celor două așezăminte, ne-a transmis Biroul de presă al Arhiepiscopiei Târgoviștei.
Duminica a 6-a din post (a Floriilor) Ioan 12, 1-18 Înainte de Paşti cu şase zile, Iisus a venit în Betania, unde era Lazăr, pe care îl înviase din morţi. Şi I-au făcut acolo cină şi Marta slujea. Iar
„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Știți că peste două zile vor fi Paștile și Fiul Omului va fi dat să fie răstignit. Atunci arhiereii și bătrânii poporului s-au adunat în curtea arhiereului care se numea
Fraților, eu am primit de Ia Domnul ceea ce v-am dat și vouă: că Domnul Iisus, în noaptea în care a fost vândut, a luat pâine și, mulțumind, a frânt și a zis: Luați, mâncați; acesta este trupul Meu care se
În timpul domniei lui Sapor al 2-lea (309-378), în Persia vieţuiau numeroşi creştini, având episcopi, preoţi şi diaconi. Învăţătorii credinţei păgâne, care se închinau la soare, împreună cu evreii, s-au unit împotriva creştinilor, pe care îi defăimau înaintea împăratului. Mai întâi, l-au vorbit de rău pe Sfântul Simeon, episcopul de Seleucia şi Ctesifon, despre care au zis că este vrăjmaş al împăratului Persiei şi prieten al împăratului din Constantinopol, pe care îl înştiinţează de toate câte se întâmplă în Persia. Mai apoi, au fost învinuiţi de trădare toţi creştinii din acel ţinut. Drept aceea, Sapor a pus dajdie mare şi grea asupra creştinilor şi a rânduit şi dregători neînduplecaţi, care să strângă în grabă aceste dajdii. Apoi, împăratul a început să ucidă preoţi şi slujitori ai Bisericii, să jefuiască şi chiar să dărâme bisericile creştinilor. Pe Sfântul Simeon l-a adus în faţa sa şi l-a întrebat de ce nu se închină soarelui. Atunci, fericitul a mărturisit că el se închină numai lui Dumnezeu cel Atotputernic. Deci, a fost trimis episcopul în temniţă, iar pe drum l-a zărit pe bătrânul Gotazat, care în tinereţe fusese creştin şi învăţător al împăratului. Acum însă, pentru slavă deşartă şi din frică să nu-şi piardă viaţa, se închina soarelui la fel ca perşii păgâni. Zărindu-l pe acesta, Sfântul Simeon s-a amărât în sufletul său şi şi-a întors faţa de la Gotazat. Dar acela s-a luminat la suflet şi a plâns cu amar, văzând jalea şi batjocura episcopului său. Astfel, îl ruga pe împărat să-l elibereze din lanţuri pe sfântul episcop, dar Sapor nu numai că nu a vrut lucrul acesta, ci a poruncit să îi taie capul. Iar în Vinerea Mare a anului 341, au fost scoşi din temniţă 1.150 de creştini, împreună cu Sfântul Simeon, episcopul lor. După multe chinuri şi batjocuri, cu toţii au primit cununa muceniciei prin tăierea capului cu sabia.
Sfântul Ambrozie al Milanului, Despre Sfintele Taine, Capitolul VIII, 44-49, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 53, pp. 20-22 „(...) Atunci i-a ieşit în întâmpinare Melchisedec şi i-a adus
Sfințirea, pentru întâia dată, în Catedrala Mitropolitană din București, a Sfântului și Marelui Mir, a avut loc în ziua de 25 martie 1882. Documentul oficial, semnat de regele Carol I al României, de
De când ne știm pe lumea asta, noi, oamenii, fugim de moarte cu o frică instinctivă, animalică. Numai că moartea aleargă mai tare decât noi. Cei mai mulți dintre dumneavoastră cunoașteți povestea emirului
Pentru că suntem în Săptămâna Sfintelor Pătimiri, vom desluși tainele piesei de epitaf din cultul ortodox. Acesta este utilizat în Vinerea Mare, atunci când la Vecernie, după Ceasurile Împărătești, în cadrul slujbei se rememorează punerea în mormânt a trupului Mântuitorului. Epitaful este scos din Altar într-o procesiune și așezat pe o masă care semnifică mormântul din grădina Ghetsimani. Însă cei mai mulți dintre creștini sunt atașați de slujba Deniei din seara Vinerii Mari când, aducând flori, sărută pânza cea mai specială din cultul pascal, după care, îngenunchind, trec pe sub masa ce devine mormântul cel sfânt. Spre finalul Deniei, epitaful este purtat în procesiune și așezat apoi pe Sfânta Masă, în Altar.
Femeia cea păcătoasă și Iuda sunt două imagini care ne sunt puse înainte în chip antitetic, invitați fiind să vedem unde ne aflăm ca atitudine față de Dumnezeu și, apoi, să optăm și să vedem cui vrem să ne asemănăm prin alegerea noastră, cel puțin ca intenționalitate. Dar încă mai avem timp în săptămâna aceasta să ne reașezăm, dacă ne regăsim într-o stare de infidelitate față de Dumnezeu. În Săptămâna Sfintelor Pătimiri, Domnul nostru Iisus Hristos este desemnat ca Mire. Noi suntem invitați să fim în cămara cea de nuntă, ospățul cel de taină, dar, în același timp, Domnul Hristos este numit - mai ales în imnografia zilei de Miercuri, ca fiind „mirul cel fără de moarte”. Avem, așadar, un mir material cu care a fost uns Hristos de către femeia care s-a întors, care s-a pocăit, și avem pe Domnul Hristos, ca mir ceresc, „nesecat mir”.
Acum 40 de ani, la mijloc de martie, în zi de duminică geroasă, paralizantă pentru vremuri în care stăpânirea nu ardea a se îngriji atât de mult de cele ale vieții personale ale cetățenilor țării, pe străzile Fălticenilor străbătea un car tras de boi, cu cetină frumos împodobit, presărată de zăpadă, care purta spre cimitirul din Oprișeni, trupul mult ostenitor, dar niciodată biruit de osteneală, al preotului Ilie Ilisei. Puțin trecut de 71 de ani, părintele plecase pe neașteptate, grăbindu‑se oarecum, la ceas când ar mai fi putut să se bucure de cele ce rodise mâinile sale necruțate, cugetul său statornic întru acrivia rânduielii și inima sa aprinsă de dorul după Casa lui Dumnezeu.
.jpg)
