Polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Mureș şi reprezentanți ai Arhiepiscopiei Alba Iuliei au vizitat miercuri, 18 decembrie, copii defavorizați din județul Mureș. Peste 350 de
Federaţia Filantropia, model de bune practici în misiunea socială
În şedinţa din iunie 2007, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române aproba înfiinţarea Federaţiei Filantropia în cadrul Sectorului Biserica şi Societatea al Administraţiei Patriarhale. La Adunarea Generală din primăvara anului 2024 s-a stabilit ca ziua federaţiei să fie sărbătorită în fiecare an în 13 noiembrie. La ceas aniversar, părintele consilier patriarhal Ciprian Ion Ioniţă, preşedintele organizaţiei, ne-a vorbit despre activitatea instituţiei în cei 17 ani de patriarhat ai Preafericitului Părinte Daniel.
Conform actului constitutiv, scopul înființării federației a fost „dezvoltarea capacității organizaționale, a cooperării și forței de acțiune a organizațiilor membre, a altor organizații nonguvernamentale care funcționează cu binecuvântarea Bisericii Ortodoxe Române și a sectoarelor social-filantropice ale eparhiilor, susținerea acestora în relația cu autoritățile statului și cu instituții publice sau private, în vederea creșterii calității vieții și apărării demnității umane, în sprijinul învățăturii creștine”.
În prezent, Federația Filantropia numără 25 de membri, membrilor fondatori alăturându-se: Asociația Filantropică „Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul” (Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului); Asociaţia „Filantropia Severin” (Episcopia Severinului și Strehaiei); Misiunea Socială „Diaconia” a Mitropoliei Basarabiei; Fundaţia pentru copii „Sfântul Sava” Buzău (Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei); Fundația „Bucuria Ajutorului” (Arhiepiscopia Bucureștilor); Asociația „Filantropia Oradea” (Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei); Asociația „Filantropia Ortodoxă Sibiu” (Arhiepiscopia Sibiului); Asociația „Filantropia Porolissum” (Episcopia Sălajului); Asociaţia „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare” Hârja (Arhiepiscopia Romanului și Bacăului); Asociația „Filantropia Maramureșeană” (Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului); Asociația „Filantropia Arad” (Arhiepiscopia Aradului); Asociaţia Creştină de Caritate şi Ajutor „Ovidenia Bacău 2005” (Arhiepiscopia Romanului și Bacăului); Asociaţia Centrul Diaconal „Casa Creştină” (Arhiepiscopia Târgoviștei); Asociația Filantropia Ortodoxă Huși (Episcopia Hușilor); Fundația „Alături de Tine” Deva (Episcopia Devei și Hunedoarei); Fundaţia „Anastasie Crimca” (Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților) și Fundația „Bucuria Ajutorului” Filiala Urlați (Arhiepiscopia Bucureștilor).
„Viziunea Federației Filantropia este să avem o Biserică mereu vie prin membrii săi și relevantă prin faptele sale pentru oameni și comunitățile lor. Misiunea noastră este să sprijinim Biserica Ortodoxă Română în lucrarea ei social-filantropică săvârșită pentru oameni și comunitățile lor, în sprijinul învățăturii creștine. Totodată, ne dorim creșterea impactului și eficienței acțiunilor sociale ale organizațiilor membre sau partenere și ale structurilor sociale ale Bisericii Ortodoxe Române, prin integrarea lor într-un răspuns unitar, coordonat, coerent și eficient la provocările sociale actuale”, ne-a transmis părintele consilier patriarhal Ciprian Ion Ioniţă.
„Misiunea social-filantropică a Bisericii, vocație spirituală și necesitate practică”
Modalitatea de abordare a intervenției în plan social, care particularizează asistența socială oferită de Biserică, se raportează la următoarele 5 principii ale filantropiei sociale creștin-ortodoxe enunțate de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în cuvântul rostit în cadrul Conferinței pastoral-misionare cu tema „Misiunea social-filantropică a Bisericii, vocație spirituală și necesitate practică”, în 3 noiembrie 2010, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei:
„1. Lucrarea filantropică a Bisericii este continuarea lucrării filantropice, vindecătoare, sfinţitoare şi mântuitoare a Mântuitorului Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care din iubire pentru oameni şi pentru mântuirea lor S-a făcut Om, ca omul să poată participa la viaţa şi iubirea veşnică a Preasfintei Treimi.
2. Filantropia socială nu trebuie despărţită de Liturghia eclezială, întrucât rugăciunea este izvor de iubire smerită şi jertfelnică. În Sfânta Liturghie este celebrată Filantropia divină sau iubirea dumnezeiască pentru oameni, iar Filantropia socială a Bisericii este mărturie concretă a acestei iubiri dumnezeieşti, harice, prezentă în viaţa şi lucrarea Bisericii, Trupul tainic al lui Hristos.
3. Filantropia socială a Bisericii este în primul rând o filantropie pastorală, adică ea are în vedere îndrumarea omului pe calea mântuirii. Iubirea Bisericii faţă de om trebuie să fie în primul rând grija pentru hrănirea lui cu hrana spirituală a Sfintei Evanghelii, vindecarea lui cu harul Sfintelor Taine şi creşterea omului prin cultivarea virtuţilor şi săvârşirea faptelor bune. Iar împreună cu această filantropie pastorală sau spirituală se dezvoltă şi filantropia materială a hranei şi îmbrăcămintei trupeşti, a vindecării medicale, a îngrijirii de cele necesare vieţii biologice. Această atitudine a Bisericii se inspiră din lucrarea Mântuitorului Iisus Hristos, Care hrăneşte spiritual mulţimile cu binevestirea Evangheliei mântuirii, vindecă pe cei bolnavi şi apoi înmulţeşte pâinile. Urmând lui Hristos, Biserica acordă prioritate rugăciunii sau vieţii spirituale ca fiind izvor de lumină şi iubire sfântă pentru opera ei socială. Aşa se explică prezenţa preoţilor de caritate în spitale, unităţi militare, penitenciare etc. Însă, dacă filantropia socială se separă de spiritualitate, ea se secularizează, iar omul suferind nu mai este privit ca fiind chipul tainic al lui Hristos, ci un simplu individ social.
4. Lucrarea filantropico-socială ortodoxă are ca izvor de inspiraţie viaţa parohială şi viaţa monahală, deoarece scopul filantropiei sociale este în primul rând cultivarea comuniunii frăţeşti în Biserică şi societate, nu doar rezolvarea unor nevoi materiale imediate. În acest sens, deodată cu solidaritatea faţă de cei în nevoi trebuie cultivată şi recunoştinţa faţă de binefăcători, pentru întărirea comuniunii între oameni.
5. Cooperarea Bisericii cu diferite asociaţii, fundaţii şi organizaţii umanitare este benefică dacă Biserica nu-şi pierde identitatea sau vocaţia ei pastorală şi sfinţitoare, întrucât ea priveşte sănătatea ca dar al lui Dumnezeu şi viaţa omului pe pământ ca timp de pregătire pentru viaţa cerească veşnică. În acest sens, iubirea faţă de aproapele este criteriul principal al mântuirii omului, iar judecata finală priveşte mai ales binele pe care puteam să-l facem aproapelui nostru, dar nu l-am făcut”.
În cei 17 ani de activitate, Federaţia Filantropia a dezvoltat zeci de proiecte sociale de succes cu parteneri de renume din România şi la nivel internaţional în următoarele domenii: prevenirea și combaterea traficului de persoane și integrarea persoanelor traficate pe piața muncii; diminuarea inegalității de șanse a deținuților și foștilor deținuți, în tranziția lor de la penitenciar la viața socială și în muncă; dezvoltarea capacității organizaționale a Bisericii Ortodoxe Române ca partener strategic al Guvernului în domeniul incluziunii sociale; crearea la nivelul organizațiilor membre a capacității de inițiere și administrare a întreprinderilor sociale; dezvoltarea politicilor de incluziune socială la nivel local, regional și național; creșterea șanselor de integrare socială a unor persoane provenind din categorii sociale defavorizate; metode de educație nonformală de lucru cu tinerii; identificarea bunelor practici în livrarea de servicii sociale; programe de ajutor alimentar; politici publice de sănătate; integrarea în muncă a abilităţilor de viaţă; crearea unei rețele naționale de servicii medicale de specialitate oferite prin telemedicină; consiliere în domeniul adicţiilor; educaţie ecologică; sprijin pentru persoane de vârsta a treia; combatere și prevenire a dependenței digitale în rândul copiilor și adolescenților.
Federaţia Filantropia a oferit un răspuns prompt la cele mai importante provocări cu care s-a confruntat societatea în ultimii ani: pandemia de COVID-19 şi criza refugiaţilor ucraineni.