Sfânta Scriptură oferă o paletă largă de termeni și înțelesuri, contextualizări și perspective diverse cu privire la raportarea existențială a cuvântului „lege” la realitatea socială, religioasă,
Dacă cineva îți face rău, tu fă-i bine
Răutatea nu distruge nicidecum răutatea. Dacă cineva îți face rău, tu fă-i bine. Răutatea i-o distrugi prin bunătate.” Acest cuvânt al avvei Pimen, perfect coerent cu învățătura evanghelică, merge împotriva simțului comun și a obiceiurilor noastre. În mod firesc avem o foarte mare sensibilitate față de rău. E normal să fie așa, întâlnirea cu răul ne alertează, ne pune în gardă, ne trezește toate simțurile: răul cere, cel mai adesea, un răspuns imediat. Răul este amenințător, produce anxietate ori activează în noi energiile răzbunării. De îndată ce răul a fost zgândărit, răul începe să se rostogolească având forța unei avalanșe în fața căreia nimic nu pare a fi îndeajuns de puternic încât să reziste.
Legea talionului din Vechiul Testament cu foarte cunoscutele sale prescripții: „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior, arsură pentru arsură, rană pentru rană, vânătaie pentru vânătaie” (Ieșire 21, 24-26) a fost o încercare de a zăgăzui, de a limita răul. Echitatea propusă interzice răzbunarea fără măsură și pune stavilă răului care, de îndată ce este pus în mișcare, se manifestă ca un incendiu incontrolabil. Cu alte cuvinte, legea zice să nu ceri mai mult de un ochi pentru un ochi, un dinte pentru un dinte și așa mai departe.
Hristos vine în lume și acționează diferit, merge împotriva așteptărilor și a simțului comun. Nici măcar apostolii, oricât ar fi fost ei de apropiați Domnului, nu înțeleg nebunia sacrificiului de Sine al Fiului lui Dumnezeu. În marșul său prin istorie, isteria răului nu poate fi oprită decât îndurându-l, suportând dorința de răzbunare și răspunzând cu bine. „Răutatea nu distruge nicicum răutatea”, ba dimpotrivă, strict obiectiv, amplifică, înmulțește cantitatea de rău din lume. Focul nu poate fi stins cu foc, răul nu poate fi dezamorsat cu rău. Singura modalitate în care te poți opune răului este să ieși din logica lui, să te eschivezi pornirilor naturale și să acționezi eroic. Adică să nu cauți beneficiul tău imediat și să îți păstrezi până la sfârșit disponibilitatea spre sacrificiu.
„Dacă cineva îți face rău, tu fă-i bine, răutatea s-o distrugi prin bunătate.” Acesta este sfatul practic al avvei Pimen. Dar aplicarea acestui sfat, dacă e să fim realiști, nu va produce efecte miraculoase, imediate, decât în puține cazuri. Totuși, fiecare acțiune de acest tip va eroda puterea răului, îl va măcina bucată cu bucată. Miracolul prim însă se va produce în sufletul celui care acționează astfel. Făcând binele cu consecvență, lumea exterioară probabil că se va modifica insesizabil, însă inima se va transforma radical. Acolo, în interior, se va întâmpla adevărata revoluție care răstoarnă lumea din temelii.