Doamne ajută!

În fiecare zi auzim sub formă de salut folosită expresia biblică: „Doamne ajută!” Sensul ei ni-l descoperă Evanghelia pe care am ascultat-o la Sfânta Liturghie duminica trecută și pe care o auzim ori de câte ori participăm la Taina Sfântului Maslu. Este vorba de Evanghelia numită „a cananeencei” în care o mamă din neamurile păgâne Îl roagă pe Mântuitorul Iisus Hristos s-o vindece pe fiica ei „chinuită de diavol”. Închinându-se Mântuitorului, femeia cananeeancă se roagă pentru vindecarea fiicei sale, adresându-se Mântuitorului Hristos prin cuvintele „Doamne, ajută-mă!” În urma rugăciunii ei, Domnul Hristos îi tămăduiește fiica chiar în „ceasul acela”.

Din pericopa evanghelică de la Matei 15, 21-28 vedem cum rugăciunea fierbinte a femeii cananeence are ca rezultat vindecarea fiicei. Dintre cuvintele pe care le folosește în dialogul cu Mântuitorul avem în practica creștină două rugăciuni: „Doamne miluiește!”, care izvorăște din „Miluiește-mă, Doamne, fiul lui David!”, și „Doamne, ajută-mă!”

Prima rugăciune o regăsim în toate slujbele Bisericii noastre ca răspuns la ecteniile ce se rostesc în cadrul liturgic ortodox. Ea este și o prescurtare a rugăciunii inimii „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul!” Prin „Doamne milu­iește!” avem o rugăciune directă adresată lui Dumnezeu prin care cerem împlinirea rugăminților noastre urmând modelul de cre­din­ță și smerenie al femeii cananeence.

A doua rugăciune, „Doamne, ajută-mă!”, a devenit în uzanța creș­tinilor ortodocși un mod de a se adresa unul celuilalt prin rugăciune. Chiar dacă pare, la un moment dat, că se banalizează folosirea ei în adresarea publică, ea arată conștiința că fără ajutorul lui Dumnezeu nu putem face nimic. Atunci când folosim cuvintele cananeencei „Doamne ajută!”, să avem și cre­dința ei și în mod sigur Hristos Domnul va împlini cererea noastră spre mântuire.

Din aceste rugăciuni ce izvorăsc din dragostea de mamă a femeii cananeence față de fiica ei în grea suferință sufletească și trupească și vindecarea pe care o primește, înțelegem cât de importantă este rugăciunea părinților pentru copii. În acest sens, Biserica ne îndeamnă ca părinții să se roage zilnic pentru copiii lor, rugându-L pe Dumnezeu ca neîncetat să reverse harul Său și să Se milostivească de copiii pe care a binevoit să ni-i dăruiască.

Prin rugăciunile cananeencei „Doamne miluiește!” și „Doamne ajută!” cerem Bunului Dumnezeu să ne miluiască și să ne ajute pe drumul spre mântuire din timpul acestei vieți trecătoare în care ne pregătim pentru viața veșnică din Împărăția cerurilor.