Cartea „Preoți ortodocși bănățeni cu Sfânta Cruce sub tricolor - Decembrie ´89”, avându‑l ca autor pe părintele Ionel Popescu, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Timișoarei, a fost tipărită cu
Europa creştină: Moştenirea fr. Roger Schutz
la 16 august s-au împlinit doi ani de la trecerea în veşnicie a fratelui Roger Schutz, fondatorul Comunităţii din Taizé.
În seara zilei de 16 august, Comunitatea din Taizé a organizat o priveghere de rugăciune în care a fost readus în atenţie profilul spiritual şi uman al fondatorului ei. „Fratele Roger era ca un Ioan Botezătorul, nu voia să se aşeze pe sine în centrul atenţiei, ci prezenţa lui Dumnezeu. Acest lucrul îl vedem în faptul că tinerii, la doi ani de la moartea lui, continuă să vină aici în număr foarte mare. De asemenea, reuniunile de tineri continuă cu o intensitate la fel frumoasă“, a declarat fr. Alois Loser, actualul superior al Comunităţii din Taizé, într-un interviu la Radio Vatican. Fără îndoială, fr. Roger a pus amprenta pe timpul în care a trăit. „Laudate omnes gentes“, „Ubi caritas“, „Cântă, suflete“, „Jubilate Deo“ sunt, pentru mulţi, refrene cunoscute. Ele provin din Comunitatea din Taizé. Cei care au fost acolo îşi amintesc cu siguranţă de atmosfera de rugăciune şi tăcere, alternate cu pasaje din Sfânta Scriptură, cu recitarea psalmilor şi cântare. Cine a fost fr. Roger şi care este mesajul pe care ni l-a lăsat? S-a născut în Elveţia; tatăl său a fost pastor calvin, iar el a făcut teologia. Visul lui a fost de a-i apropia pe creştini. La vârsta de 25 de ani, în august 1940, şi-a părăsit ţara şi a pornit pe bicicletă spre Franţa, patria mamei sale. A ajuns la Taizé, în Burgundia. O bătrânică i-a spus: „Rămâi aici, suntem atât de singuri, iar iernile sunt atât de lungi!“ „şi am decis să rămân la Taizé“, aşa povesteşte fr. Roger începuturile. A cumpărat o casă şi a primit şi ascuns refugiaţi, evrei şi germani. I s-a alăturat Max Thurian († 15 august 1996), care, mai târziu, a cerut să devină preot catolic şi apoi alţi fraţi. În ziua de Paşti a anului 1949, primii şapte fraţi au depus voturile. În cursul iernii din 1952-1953, fondatorul comunităţii a scris Regula de la Taizé. Începând cu anii â50, câţiva fraţi au mers să trăiască în locuri defavorizate. Din anul 1962, fraţii şi unii tineri trimişi au venit în ţările din Europa de Est (în România, fratele Grégoire a venit de mai multe ori în perioada comunistă). Fr. Roger este autorul mai multor cărţi de rugăciune şi meditaţie şi a primit premiul UNESCO pentru educaţie, în anul 1988. Comunitatea din Taizé reuneşte astăzi aproape 100 de fraţi, catolici şi protestanţi, proveniţi din aproape 30 de ţări. Câţiva dintre ei trăiesc în cartiere nevoiaşe din Asia, Africa, America de Sud şi de Nord. Începând cu anii 1957-1958, sute de mii de tineri (catolici, ortodocşi, protestanţi) au venit la Taizé, meditând şi rugându-se. Săptămânal, ei iau parte la întâlnirile ce adună tineri din 35-70 de ţări în acelaşi timp. în unele săptămâni, numărul tinerilor ajunge la 6.000. De trei ori pe zi, toţi participă la rugăciune. În fiecare zi, fraţii propun tinerilor introduceri biblice urmate de momente de meditaţie şi împărtăşire în grupuri de discuţii. Tinerii aleg rugăciunea în tăcere, grupul de lucru sau grupul de cateheză. La sfârşitul fiecărui an, începând cu anul 1978, o întâlnire europeană reuneşte timp de şase zile zeci de mii de tineri într-un oraş din Est sau din Vest. În timpul întâlnirilor europene, fratele Roger a publicat în fiecare an o scrisoare tradusă în 57 de limbi (24 asiatice), reluată şi meditată apoi pe parcursul unui an de către tineri, la ei acasă sau la întâlnirile de la Taizé. începând cu anul 1990, la întâlnirile de la Taizé au participat şi tineri din România. Preocupat să găsească mereu căi de vindecare ale separărilor dintre creştini şi de apropiere între popoare, visul fr. Roger s-a împlinit prin înfiinţarea unei comunităţi în care reconcilierea să poată fi trăită zilnic. Rugăciunea individuală şi împreună, frumuseţea acesteia, simplitatea şi profunzimea ei, diversitatea ca izvor de bogăţie, trăirea unei vieţi creştine mai conştiente, implicarea activă prin trăirea profundă a credinţei în familiile, parohiile şi comunităţile locale - iată mesajul fr. Roger şi a comunităţii pe care a întemeiat-o. În seara zilei de 16 august 2005, gestul neaşteptat al unei tinere românce cu tulburări psihice a pus capăt vieţii fratelui Roger Schutz. „Mărturia lui de credinţă creştină şi dialog ecumenic a fost o învăţătură preţioasă pentru întregi generaţii de tineri“ - afirma Benedict al XVI-lea, la audienţa generală de la 16 august, anul trecut, la Castel Gandolfo, pentru a-l aminti pe unul dintre pionierii ecumenismului din veacul trecut.