Suntem în timpul binecuvântat al Postului Crăciunului, când ne pregătim pentru sărbătoarea Naşterii Domnului. Pentru cei mai mulţi dintre semenii noştri această perioadă este una doar a darurilor. Ei văd în Crăciun doar bucuria lumească a acestei sărbători şi nu partea spirituală a praznicului împărătesc.
Miscellanea apologetică - dialogul dintre Teologie și Filosofie
Lucrarea cu titlul „Miscellanea apologetică. Dialogul dintre Teologie și Filosofie”, a părintelui lect. univ. dr. Ioniță Apostolache, cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova, este o interesantă și utilă abordare interdisciplinară, cu rolul de a lămuri și descrie câteva dintre cele mai importante probleme de interferență dintre teologie și filosofie. Abordarea pe care o urmează se subscrie stilului academic, de cercetare și sistematizare științifică, păstrând totodată frumosul colorit literar al unei expuneri de ținută.
Noua apariție este dedicată specificului apologetic al teologiei ortodoxe. Autorul reușește să redea de o manieră concentrată o sumă de idei și perspective, esențiale din punct de vedere interdisciplinar, istoric, conceptual, didactic și, nu în ultimul rând, academic.
Titlul lucrării oferă primele indicii importante despre ce vom descopri dincolo de copertă: „Miscellanea apologetică” trimite implicit spre o cunoaștere elaborată a ceea ce oferă în realitate Apologetica Ortodoxă, ca disciplină de sinteză și de dialog. Din acest considerent, lucru evident mai apoi și din conținutul lucrării, autorul nu are nici pe departe tendința de „a amesteca lucrurile” (lat. miscellaneum), ci încearcă să construiască o sinteză autentică a dialogului dintre teologie și filosofie.
Un aspect esențial în recomandarea propriu-zisă a lucrării ca reper în rândul numeroaselor realizări publicistice de prestigiu îl are „Studiul introductiv”, semnat de Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, intitulat „Finalitatea revelaţiei divine şi a filosofiei greceşti în Iisus Hristos, Logosul înomenit”.
Lucrarea este structurată în trei părți, urmărind o ascendență corelativă. Firul abordării științifice se descoperă prin evidențierea continuă a dialogului dintre teologie și filosofie, grefată aproape integral pe o abordare biobibliografică. Autorul conturează o generoasă perspectivă structurată în imagini de personalități teologice și filosofice, dublată de descrierea completă a celor mai importante elemente conceptuale.
Prima parte a lucrării, intitulată „De la Platon la existențialismul occidental”, abordează, printre numeroasele structuri interdisciplinare, și principiul de kalokagathia.
Cea de a doua parte a lucrării este dedicată spațiului rusesc de dialog dintre teologie și filosofie, fiind intitulată sugestiv: „Existențialism creștin în teologia, filosofia și literatura rusească”. În acest context, autorul face o sinteză biografică a celor mai importanți autori, filosofi și teologi deopotrivă, prin ale căror realizări bibliografice s-a afirmat această frumoasă interferență apologetică a Bisericii. Sunt amintiți și analizați cu acrivie: Nikolai Berdiaev, Pavel Florenscki, Serghei Bulgakov, Vladimir Soloviov și Feodor Mihailovici Dostoievski. În această formă, autorul reușește să realizeze o prezentare sistematică, creionând o legătură de continuitate logică între viața scriitorului și opera sa. Cu siguranță, scopul acestei prezentări este unul didactic-motivațional, părintele Ioniță Apostolache aducând la lumină un univers al ideilor și conceptelor despre om și despre viață, mărturisitor prin sine însuși al unui existențialism creștin autentic.
În mod plăcut și surprinzător, în ultimele pagini ale celei de a doua părți descoperim o abordare apologetico-duhovnicească asupra celor mai proeminete figuri harismatice din Ortodoxia rusă. Este vorba despre Sfinții Serafim de Sarov, Ioan de Kronstadt și Luca al Crimeei. Prezența lor în această laborioasă analiză a dialogului nu este deloc întâmplătoare. Autorul reușește să evidențieze, în motivația „continuității duhovnicești”, o nouă perspectivă de interacțiune în materie de teologie. De data aceasta scopul prezentării trece dincolo de conceptualizarea scolastică, exemplificându-se în lumina sfințeniei. Aceste personalități creștine nu sunt nici pe departe prezentate aleatoriu, între ele existând o legătură determinată istoric și grefată sacerdotal. Rezumând legătura filocalică dintre ei, autorul se întreabă retoric: „Care este, prin urmare, rolul și locul acestor campioni ai credinței ortodoxe în dialogul dintre teologie și filosofie? Sau, altfel spus, au ei vreun rol în această interacțiune apologetică? Răspunsul este cât se poate de afirmativ: prin exemplul asumat în virtutea propriei existențe, cei doi sfinți demonstrează că unica direcție a omului însetat de adevăr se descoperă în Duhul Sfânt, piatra unghiulară a adevăratei filosofii existențiale”.
Cea de a treia parte a lucrării se intitulează: „Valoarea sacră a existenței în teologia și filosofia românească”. Pe acest nou palier de cercetare, subiectele sunt evidențiate printr-o onestă prezentare sistematică, propulsată de o entuziastă și unitară paradigmă creștină. De data aceasta, autorul are în vedere continuități de idei și dispute conceptuale, alcătuite într-un tot al dialogului apologetic. Vom descoperi în mod plăcut și interesant pagini întregi despre specificul „creștin” al poeziei eminesciene, despre „spațiul mioritic” și „Marele Anonim” la Lucian Blaga, despre continuitatea de gândire și de suflet românesc pe axa „Neagoe Basarab - Dimitrie Cantemir - Lucian Blaga - Constantin Noica”. Nu în ultimul rând, în mod curajos, autorul surprinde una dintre cele mai interesante polemici apologetice din epocă, anume disputa dintre Lucian Blaga și părintele Dumitru Stăniloae, cu privire la „identitatea ortodoxă a poporului român”. Ne putem bucura, de asemenea, și de câteva prezentări biobibliografice, relevante în contextul „dialogului dintre Teologie și Filosofie”, amintind aici personalitatea și opera lui Nae Ionescu, Nicolae Paulescu, dar și a reprezentanților Mișcării „Rugul Aprins”.
În loc de concluzii, autorul ne reașează în autenticul cugetării scripturistice, oferind o analiză laborioasă despre „Încredințarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor nevăzute”. Sunt lămurite astfel câteva aspecte complementare dialogului dintre teologie și filosofie, pornind, în primul rând, de la structura etimologiilor biblice.
Nu în ultimul rând, trebuie să amintim faptul că lucrarea de dialog apologetic, dăruită tuturor cititorilor de părintele Ioniță Apostolache, se bucură deja de apreciere și recunoaștere din afara spațiului teologic, concretizată prin Postfața semnată de lect. univ. dr. Mădălin Savu Ticu, cadru didactic la Facultatea de Drept din cadrul Universității din Craiova. Alcătuită în spirit apreciativ, expresie a preocupării unitare în contextul cercetărilor interdisciplinare, consemnarea profesorului de „Filosofia Dreptului“ întărește și mai mult caracterul dinamic al lucrării, confirmând-o printr-o binevenită receptare în spațiul laic.