O cercetare necesară în spaţiul academic

Anul acesta a fost publicat volumul Părintele Dumitru Stăniloae şi traducerea Filocaliei greceşti: surse, colaboratori şi receptare. Trudită de pr. lect. dr. Răzvan Perşa, cercetarea propune o analiză atentă a Filocaliei greceşti, la traducerea căreia a lucrat Sfântul Mărturisitor Dumitru Stăniloae, restituind contextul istoric, cultural, teologic, precum şi cel referitor la traducere şi receptare. „Cercetarea - mărturiseşte autorul în Introducerea volumului - are în vedere sursele, colaboratorii şi apariţia Filocaliei în traducerea părintelui Dumitru Stăniloae şi fenomenul pe care această lucrare l-a generat în teologia românească. Chiar dacă au mai existat, după cum vom vedea, anumite studii care analizează textul publicat al Filocaliei, din păcate nu a existat o cercetare care să se focalizeze asupra surselor, manuscriselor şi colaboratorilor Filocaliei şi care să evidenţieze, printr-o analiză filologică academică, această masivă traducere a părintelui Dumitru Stăniloae şi rolul pe care marele teolog român l-a avut ca făuritor al limbajului filocalic în ţara noastră şi în teologia ortodoxă” (p. 15).

Lucrarea este importantă şi prin faptul că se delimitează de abordările speculative, propunând o perspectivă bazată pe documente. Un exemplu în acest sens este dat de lămuririle oferite în privinţa contribuţiei Sfântului Arsenie Boca la uriaşa traducere. Pe lângă reînvierea duhului Filocaliei în jurul Mănăstirii Sâmbăta de Sus, în lumina acestei ultime cercetări, „ajutorul pe care l-a oferit părintele Arsenie Boca la marele proiect al Filocaliei a fost multiplu şi, pe baza manuscriselor, mărturiilor, precizărilor scrise, poate fi sistematizat în următoarele puncte:

1. Interesul personal pentru scrierile filocalice şi procurarea manuscriselor şi a ediţiei greceşti;

2. Transcrierea textelor traduse de către pr. Dumitru Stăniloae;

3. Corectarea textelor alături de pr. Dumitru Stăniloae;

4. Forma grafică a Filocaliei;

5. Distribuirea Filocaliei şi receptarea ei naţională” (p. 169).

De altfel, primul volum scris de părintele Arsenie este o sinteză a învăţăturilor filocalice pe care le cunoştea atât din lectură, cât şi din experienţă. „Cărarea Împărăţiei se prezintă ca o lucrare complexă, reflectând preocupările teologice ale părintelui Arsenie Boca şi influenţa spiritualităţii Filocaliei. Aceasta reprezintă o încercare de sintetizare şi popularizare a învăţăturilor filocalice, adaptate la contextul socio-cultural al vremii, incluzând şi perspective din domeniul psihologiei şi medicinei” (p. 354).

De asemenea, volumul se delimitează de „încercările exaltate de rescriere a istoriei traducerii Filocaliei în limba română” (p. 226), subliniind rolul Sfântului Mărturisitor Dumitru Stăniloae: „Traducerea Filocaliei a avut un impact semnificativ asupra vieţii spirituale şi culturale din România. Prin punerea la dispoziţie a textelor patristice în limba română, pr. Stăniloae a deschis calea către o înţelegere mai profundă a tradiţiei ortodoxe şi a influenţat generaţii de teologi, călugări şi credincioşi. Acest proiect a contribuit la revigorarea vieţii monahale şi a teologiei în România, marcând un moment crucial în istoria spirituală a ţării” (pp. 354-355).

Aşa cum exprimă autorul, receptarea istorico-teologică sau traductologică are puţine repere. Volumul publicat reprezintă o cercetare utilă în această zonă de receptare. Însă cum ea nu emite vreo pretenţie de exhaustivitate, aşteptăm şi alte cercetări care să întregească, să confirme sau să descopere dimensiuni importante ale acestui mare şantier de traducere. „Această lucrare - afirmă Preasfinţitul Părinte Benedict Bistriţeanul - este deosebit de importantă pentru disciplina Teologie spirituală, care are drept resursă principală de studiu tocmai colecţia filocalică şi, considerăm, în consecinţă, că devine titlu bibliografic obligatoriu pentru acest curs. Însă este importantă şi pentru teologia academică românească, în general” (pp. 12-13).