Culturi de porumb devastate de secetă în sudul țării

Seceta prelungită a dus la calamitarea culturilor de porumb, mai ales în zona Olteniei. În județul Olt, culturile sunt afectate pe aproximativ 80% din suprafaţă, iar în Dolj suprafețele cu porumb din zonele neirigate sunt calamitate în proporţie de 100%. În suferință sunt și culturile de floarea-soarelui. Directorul Staţiunii de Cercetare- Dezvoltare Agricolă Şimnic, Dolj, spune că agricultura românească trebuie să se adapteze rapid la seceta pedologică dacă vrea să mai aibă porumb şi floarea-soarelui în următorii 10-15 ani.

În judeţul Olt, suprafața totală cultivată cu porumb este de 72.000 de hectare, din care sunt irigate circa 1.200 hectare, a declarat, pentru Agerpres, şeful Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Olt, Ion Drăgoi. „Problemele cele mai mari sunt la culturile de porumb din partea estică a judeţului, în zona Drăgăneşti-Olt, Dăneasa, Radomireşti, acolo porumbul s-a uscat deja aproape complet. În restul judeţului, porumbul este afectat de secetă în diferite proporţii, mergând şi până la 80%, chiar până la 100%”, a explicat Drăgoi. 

În judeţul Dolj, specialiştii Direcţiei Agricole au început centralizarea situației din localităţile afectate de secetă, iar datele de până acum arată că porumbul este compromis. „Cultura de porumb din zonele neirigate este calamitată în proporţie de 100%”, a declarat, pentru Agerpres, Cristina Vladu, şef serviciu Inspecţii la DAJ Dolj. Şi în zonele irigabile sunt probleme, fiindcă de mai bine de o lună nu se mai poate iriga din Dunăre, ca urmare a restricţiilor cauzate de scăderea nivelului fluviului. Ştefan Croitoru, unul dintre fermierii doljeni ale căror culturi de porumb şi floarea- soarelui au fost 100% distruse de secetă, a declarat pentru Agerpres că nu va putea recupera nimic din investiţie, în condiţiile în care nu a reușit să-și asigure culturile neirigate împotriva secetei. „Noi care suntem la mila Domnului, în zone neirigabile, nu mai avem şanse de recuperare a cheltuielilor”, a spus fermierul, adăugând că pierderile sunt de minimum 3.000 lei/ha.

Seceta reprezintă una dintre cele mai mari provocări climatice pentru agricultura românească, consideră directorul Staţiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă (SCDA) Şimnic, Claudia Dunăreanu. Specialistul susţine că soluţii există, dar nu sunt simple, iar agricultorii trebuie sprijiniți. „Fermierii pot adopta hibrizi adaptaţi la secetă, semănatul devreme pentru a evita perioadele critice de caniculă, lucrări minime ale solului pentru conservarea apei, sisteme de irigaţii - acolo unde sunt disponibile. Dar toate aceste soluţii necesită sprijin. (...) Este nevoie de infrastructură modernă de irigaţii, acces la tehnologie agricolă avansată, sprijin financiar real în anii afectaţi, investiţii în cercetare, digitalizare şi adaptare climatică. Schimbările climatice nu mai sunt o teorie, sunt realitate”, a subliniat Claudia Dunăreanu pentru Agerpres. (C.Z.)