Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Cum va arăta agricultura României peste 10 ani

Cum va arăta agricultura României peste 10 ani

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Un articol de: Cristina Zamfirescu - 26 Ian, 2018

Peste un deceniu România ar trebui să aibă „o agricultură mai performantă şi mai prietenoasă cu mediul, competitivă la nivel european şi mondial, asigurând securitatea alimentară a românilor şi contribuind la securitatea alimentară a europenilor, dar şi exportând mai multe produse cu valoare adăugată”, este de părere Mihail Dumitru, director general-adjunct la Direcţia Generală Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG AGRI) din cadrul Comisiei Europene.

Agricultura României a făcut progrese importante în cei 11 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Cu ajutorul Politicii Agricole Comune (PAC), România a devenit lider european în producţia de miere, şi-a restructurat sectorul viti-vinicol şi a dezvoltat agroturismul şi turismul rural, dar a rămas în continuare cu o slabă organizare a fermelor mici şi a filierelor pe produs, cu un număr redus al produselor cu indicaţii geografice protejate la nivel european şi cu un nivel ridicat al sărăciei în mediul rural, susţine Mihail Dumitru, director general-adjunct la Direcţia Generală Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG AGRI) din cadrul Comisiei Europene.

„Perioada de ucenicie ca nou stat membru a trecut, derogările şi perioadele de tranziţiei acordate prin tratat au ajuns la final, iar acum diferenţa faţă de celelalte state membre poate veni din poziţionarea României la nivel european în diferitele dosare dezbătute în instanţele comunitare de decizie”, a declarat pentru Agerpres Mihail Dumitru.
Întrebat ce măsuri ar trebui luate pentru echilibrarea balanţei comerciale a României şi pentru a fi mai eficienţi în agricultură, oficialul european a menţionat creşterea gradului de autosuficienţă la unele produse.

„În primul rând, România este un producător agricol care contează în UE. O cauză a deficitului balanţei de plăţi este într-adevăr exportul de produse agricole materie primă sau puţin prelucrate, deci cu valoare adăugată mică şi importul de produse agricole şi alimentare cu valoare adăugată mare. Preocuparea principală a României ar trebui să vizeze, pe de o parte, îmbunătăţirea structurii exporturilor prin creşterea ponderii produselor cu valoare adăugată mare, dar şi creşterea gradului de autosuficienţă la unele produse (carne de porc, fructe şi legume etc.)”, a explicat Dumitru.

De asemenea, România ar trebui să stimuleze creşterea productivităţii în agricultură astfel încât să reducă distanţa faţă de media europeană. „Ar trebui să stimuleze procesul de restructurare şi consolidare al fermelor mici şi să promoveze organizarea producătorilor. (...) Cred că România a început deja să se afirme în Uniunea Europeană ca mare producător de cereale, am menţionat deja apicultura, viti-vinicultura şi unele produse de nişă, dar mai sunt multe de făcut în domeniul creşterii animalelor şi al legumelor şi fructelor”, a mai spus oficialul european.
Cum va arăta agricultura României peste 10 ani? Oficialul român speră la „o agricultură mai performantă şi mai prietenoasă cu mediul, competitivă la nivel european şi mondial, asigurând securitatea alimentară a românilor şi contribuind la securitatea alimentară a europenilor, dar şi exportând mai multe produse cu valoare adăugată”.

Comisia Europeană a adoptat spre consultare comunicarea „Viitorul alimentaţiei şi agriculturii”, document strategic privind viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) în perioada post-2020, acest document fiind prezentat şi la Bucureşti de reprezentatul DG AGri.

Potrivit Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, reprezentanţii sectorului agroalimentar românesc pot transmite, până pe 2 februarie 2018, contribuţii scrise faţă de aspec­tele-cheie din Comunicarea CE privind viitorul sectorului alimentar şi al agriculturii.