Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Dreptul la obiecţia din motive de conştiinţă în sănătate

Dreptul la obiecţia din motive de conştiinţă în sănătate

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Un articol de: Larisa Iftime - 15 Oct, 2010

În urmă cu o săptămână, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a respins două texte elaborate pe baza raportului doamnei Christine McCafferty (parlamentar socialist din partea Marii Britanii) - proiectul de rezoluţie şi proiectul de recomandare, care vizau în mod direct limitarea dreptului la obiecţia din motive de conştiinţă a personalului medical, confruntat cu avortul şi eutanasia.

Textul, care iniţial limita dreptul la obiecţia din motive de conştiinţă, a fost înlocuit în urma dezbaterilor cu unul dintr-o perspectivă complet diferită, care "afirmă, apără şi promovează dreptul personalului medical la obiecţia din motive de conştiinţă". Mulţi parlamentari, inclusiv italieni şi irlandezi, s-au opus raportului doamnei McCafferty, înecându-l într-o avalanşă de amendamente. Amendamentele, adoptate de deputaţii europeni, reiterează că dreptul la obiecţia din motive de conştiinţă este ferm ancorat în dreptul internaţional şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Cu toate acestea, textul votat nu elimină unele ambiguităţi.

Noul text, intitulat "Dreptul la obiecţia din motive de conştiinţă în sănătate", a fost adoptat cu 56 de voturi, contra 51, majoritate strânsă, totuşi, dar care nu surprinde, având în vedere starea de profundă divizare a parlamentarilor europeni cu privire la aspectele dezbătute. Astfel, Rezoluţia 1763 prevede, în primul rând: "Nici o persoană, nici un spital sau instituţie nu trebuie constrânse, nu pot fi trase la răspundere sau suferi discriminări de orice fel pentru refuzul de a efectua, permite sau asista un avort provocat sau o eutanasie, sau pentru refuzul de a efectua orice intervenţie care vizează provocarea morţii unui făt sau a unui embrion, indiferent de motive".

Parlamentarii români nu s-au prezentat la vot

Parlamentarii care au lucrat foarte mult pentru această schimbare de situaţie au fost senatorul irlandez Ronan Mullen şi parlamentarul italian Luca Volonte, şeful delegaţiei Partidului Popular European la APCE, care au propus o serie de amendamente ce au schimbat complet sensul raportului.

Din partea României a participat la vot senatorul Viorel Badea (PD-L) care a votat în favoarea noului text. Potrivit unei declaraţii de presă a Asociaţiei Pro Vita pentru Născuţi şi Nenăscuţi, Bucureşti, "în ultima perioadă, s-a constatat un dezinteres al delegaţiei României pentru lucrările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care a devenit cronic". Astfel, "la ultimele dezbateri importante, prezenţa românilor a fost aproape inexistentă. De altfel, Federaţia Organizaţiilor Pro Vita Ortodoxe şi Alianţa Familiilor din România au solicitat liderilor delegaţiei româneşti la APCE explicaţii pentru acest comportament, solicitare care a rămas până acum fără răspuns", se mai spune în declaraţie.

Mobilizarea organizaţiilor neguvernamentale a dat roade

Din cauza ofensivei viguroase a organizaţiilor care sprijină libertatea de conştiinţă, această tentativă a eşuat. Mobilizarea a numeroase asociaţii civice şi profesionale din toată Europa a dat roade, inclusiv prin activitatea de documentare, informare şi propunerile făcute contra documentelor lui McCafferty, poziţii luate de mai multe organizaţii, cum ar fi Centrul European pentru Drept şi Justiţie, Alliance pour les Droits de la Vie, European Dignity Watch, Ordinul Medicilor din Franţa şi din alte părţi.

Organizaţiile Pro Vita din România, în frunte cu Federaţia Organizaţiilor Pro Vita Ortodoxe, s-au opus raportului McCafferty, trimiţând membrilor delegaţiei României la Consiliul Europei un memoriu juridic, în care se sublinia că, "în timp ce nu există un drept la avort, obiecţia pe motive de conştiinţă este un drept fundamental, a cărui îngrădire este inacceptabilă".

Grégor Puppinck, directorul Centrului European pentru Drept şi Justiţie, a declarat: "Consiliul Europei reafirmă valoarea fundamentală a conştiinţei umane şi a libertăţii împotriva tentativelor de manipulare ideologică a ştiinţei şi medicinei. Raportul doamnei McCafferty a fost o aberaţie şi suntem mulţumiţi că majoritatea deputaţilor s-au mobilizat pentru a apăra valorile, care stau la baza Consiliului Europei, anume respectul pentru libertatea de conştiinţă şi respectul pentru viaţă. Independenţa ştiinţei şi medicinei este, de asemenea, o valoare esenţială în inima democraţiilor".

Tugdual Derville, reprezentantul Alianţei pentru Drepturile la Viaţă (Alliance pour les Droits de la Vie), consideră că "o mobilizare bine organizată, pornind de la o bună documentare, poate contracara eficient lobby-ul pro-avort". Sophia Kuby, director al European Dignity Watch, a declarat: "Europa a demonstrat că libertatea de conştiinţă constituie un pilon important al societăţii democratice, care trebuie apărat, împotriva unei minorităţi radicale care doreşte să limiteze libertatea şi să impună în Europa un curent de gândire pro-avort".

Rezoluţia rămâne ambiguă

Alături de aceste declaraţii pozitive, rezoluţia conţine unele elemente ambigue, inclusiv ideea că sunt necesare reglementarea obiecţiei de conştiinţă şi asigurarea că fiecare pacient are "dreptul de a primi tratament legal în timp util". În plus, statele trebuie să asigure "accesul la asistenţă medicală legală şi protejarea dreptului la sănătate". Acest limbaj pare inofensiv, dar ascunde, de fapt, o asimilare a avortului şi eutanasiei cu îngrijirea medicală, în măsura în care legile naţionale o permit. Mai mult, rezoluţia adaugă că "pacienţii" ar trebui să fie "informaţi în timp util cu privire la cazurile de obiecţie, din motive de conştiinţă, şi trimişi la un alt prestator de servicii", ca să li se "garanteze" un "tratament adecvat". Această idee reface periculosul "echilibru", despre care vorbea dna McCafferty în raportul său, între obiecţia din motive de conştiinţă şi acţiuni împotriva vieţii.

Fără îndoială, acesta a fost preţul plătit pentru a obţine o majoritate pentru o rezoluţie modificată complet, care recunoaşte dreptul la obiecţia din motive de conştiinţă, respingând propunerile doamnei McCafferty. Bătălia este departe de a fi câştigată definitiv şi se aşteaptă ca lobby-ul pro-avort să-şi reia ofensiva în cel mai scurt timp. Dar victoria obţinută nu este mai puţin importantă, căci luarea unei asemenea poziţii, favorabile vieţii şi libertăţii de conştiinţă, va rămâne ca punct de sprijin.

Este cert că suporterii din tabăra "dreptului la avort" sau "la eutanasie" ar fi triumfat şi ar fi utilizat victoria pentru a influenţa instituţii europene, precum Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Organizaţii cunoscute ca apărătoare a drepturilor omului pe plan internaţional, ca Amnesty International şi Human Rights Watch, au sprijinit raportul McCafferty de limitare a libertăţii de conştiinţă, susţinând într-o scrisoare către APCE că "împărtăşesc profunda îngrijorare exprimată de Consiliul Europei referitor la înmulţirea cazurilor de obiecţii din motive de conştiinţă, în special în domeniul îngrijrii sănătăţii reproducerii, în multe state membre".