Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Garanții de securitate pentru Ucraina

Garanții de securitate pentru Ucraina

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 19 Sep, 2022

Guvernul de la Kiev a prezentat garanţiile de securitate pe care le consideră necesare pentru Ucraina odată ce războiul cu Rusia se va fi încheiat. Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a avertizat că propunerile vor conduce la un „al treilea război mondial”, în timp ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a apreciat că proiectul de garanţii reprezintă o ameninţare la adresa Rusiei deoarece nu prevede statutul de neutralitate al Ucrainei.

Lista garanțiilor a fost prezentată de Andrii Iermak, şeful de cabinet al preşedintelui ucrainean, şi de Anders Fogh Ras­mussen, fost secretar general al NATO, și include asigurarea de echipament şi pregătire pentru armata ucraineană din partea aliaţilor occidentali, astfel încât Ucraina să aibă capacitatea de a-și apăra suveranitatea în viitor, relatează DPA.

Planul mai propune ca SUA, Marea Britanie, Canada, Polonia, Italia, Germania, Franţa, Australia, Turcia, precum şi ţările din Europa de Nord şi de la Marea Baltică, Europa Centrală şi de Est, între care şi România, să fie garanți ai securității Ucrainei şi ca această ţară să-şi continue eforturile de aderare la Alianţa Nord-Atlantică.

„Avem nevoie de o forţă militară suficient de puternică pentru a provoca pagube ireparabile agresorului. Garanţiile de securitate sunt menite să ne ajute să creăm o astfel de putere”, a spus Andrii Iermak. El a subliniat că acest proiect nu vizează înlocuirea intrării Ucrainei în NATO, ci mai degrabă este un mijloc de a garanta securitatea acesteia până la aderare.

Deşi la începutul invaziei ruse Ucraina afirma că, în schimbul încetării focului, este pregătită să renunțe la aderarea la NATO, în prezent Kievul declară că este interesat de statutul de membru cu drepturi depline al Alianţei, pe care l-ar prefera unor garanţii de securitate evazive, așa cum se discuta acum câteva luni.

Potrivit agenției de presă ucrainene Unian, recomandările privind garanţiile de securitate mai prevăd crearea „Tratatului de ­Securitate de la Kiev”, un document de parteneriat strategic care să unească Ucraina cu statele-garante.

Pe de altă parte, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis joi, la Kiev, că UE va sprijini Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”, în contextul în care, datorită ajutorului militar occidental, trupele ucrainene au declanșat o contraofensivă de succes în estul țării.

Vizita înaltului oficial european a avut loc în paralel cu întrevederea dintre preşedinţii rus şi chinez, Vladimir Putin şi Xi Jinping, din Uzbekistan, în cadrul căreia Putin a denunţat încercările occidentale de a crea o „lume unipolară” și a salutat poziţia „echilibrată” a Beijingului. La rândul său, Xi l-a asigurat pe liderul rus că țara sa este gata să îşi asume rolul de „mare putere” împreună cu Rusia, insistând în acelaşi timp asupra obiectivului de „stabilitate” în faţa „haosului”. (C. Z.)

Citeşte mai multe despre:   razboiul din Ucraina