Harghita, județul pajiștilor permanente

Judeţul Harghita deține cea mai mare suprafaţă de pajişti permanente de înaltă valoare din România, cu un rol esenţial în menţinerea biodiversităţii şi a echilibrului ecologic. Potrivit directorului Direcţiei pentru Agricultură Harghita, Romfeld Zsolt, din suprafaţa totală agricolă a judeţului, de 391.000 de hectare, 317.000 ha o reprezintă pajiştile și doar 72.200 ha sunt terenuri agricole. Din cele 317.000 ha de pajişti, 138.000 sunt cu fâneţe, iar 178.000 sunt păşuni.

Potrivit legislaţiei, este interzisă schimbarea destinaţiei pajiștilor, însă din evaluările specialiştilor, circa 50.000 ha de păşuni s-au împădurit din cauza neglijenţei sau a faptului că nu au fost retrocedate.
„Aceste habitate joacă un rol esenţial în echilibrul ecologic global. Au un rol important în menţinerea serviciilor ecosistemice, cum ar fi frânarea eroziunii solului”, a declarat, pentru Agerpres, directorul Institutului pentru Cinegetică şi Resurse Montane din Miercurea Ciuc, Szep Róbert. El a punctat și rolul lor important în stocarea carbonului, arătând că există studii care susțin că zonele de păşune pot sechestra cantităţi mai mari de dioxid de carbon decât anumite păduri.

La rândul său, directorul Agenţiei pentru Arii Naturale Protejate Harghita, Demeter László, spune că străinii care vizitează judeţul sunt uimiţi de frumuseţea pajiştilor de aici. „Tradiţia de utilizare şi întreţinere a fâneţelor, la scara asta spaţială uriaşă, nu doar în Harghita, dar cam peste tot în Carpaţi şi Subcarpaţi, este unică la nivelul Europei. Peisajele cu fâneţe reprezintă o valoare ecologică deosebită, dar şi o plusvaloare pentru agricultura montană”, a subliniat acesta. (C.Z.)