Fermierii români şi europeni solicită pentru viitoarea politică agricolă comună (PAC) un buget specific, actualizat cu rata inflaţiei şi adaptat realităţilor actuale. Solicitările acestora vin în contextul
23 Mai, 2025
Nivel redus de digitalizare în fermele româneşti
România este una dintre cele mai importante ţări din agricultura europeană, având în vedere că aici se concentrează 23% din forţa de muncă agricolă din UE, 1,77 milioane de locuri de muncă - cea mai mare pondere din Uniune, potrivit unui raport privind start-upurile din AgriFood. De asemenea, aproximativ o treime dintre fermele din UE se află în țara noastră, însă 90% dintre acestea au sub cinci hectare, fiind ferme de subzistenţă, pondere care poate explica faptul că, potrivit raportului, adoptarea tehnologiei este încă în stadiu incipient.
Analiza realizată de Impact Hub Bucharest arată că agricultura continuă să fie un sector-cheie, în ciuda unei contribuţii la PIB în scădere constantă (3,9% din PIB în 2023 şi 3,2% în 2024) şi a unei profitabilităţi tot mai reduse. La nivel național, sectorul se confruntă cu provocări sistemice: tehnologie învechită, productivitate scăzută, forţă de muncă îmbătrânită (44,3% dintre fermieri au peste 65 de ani) şi riscuri climatice tot mai accentuate. Potrivit cercetării, nivelul de digitalizare în agricultură este redus, deşi utilizarea de tehnologii precum senzori, drone, imagistică satelitară sau inteligenţă artificială ar creşte semnificativ rentabilitatea.
„Agricultura a avut în 2024 un an mai puţin remarcabil. Institutul Naţional de Statistică arată o contribuţie negativă de -0,4% la PIB (față de 2023, n.r.) şi o scădere a volumului de activitate de 10,5%”, a spus Oana Craioveanu, CEO Impact Hub Bucharest, potrivit Agerpres. La concluzii, raportul evidențiază că agricultura are nevoie de modernizare, adică de date, optimizarea resurselor sau îmbunătăţirea randamentului per hectar, pentru a deveni rentabilă. (C. Z.)
.jpg)
