Prăbuşirea Greciei va expune la risc băncile din Europa

În ultimele săptămâni, premierul elen George Papandreou a reuşit adoptarea noilor măsuri ce prevăd reducerea salariilor şi majorarea taxelor pentru a ajuta Grecia să-şi îndeplinească ţintele de deficit necesare pentru a primi următoarea tranşă din împrumutul de la UE, BCE şi FMI, se arată într-o analiză a portalului irlandez de ştiri The Journal.ie.

Protestatarii au ieşit pe străzi manifestând împotriva noilor măsuri de austeritate, la Atena având loc ciocniri violente. Când preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet, a anunţat că cel mai probabil Grecia va primi următoarea tranşă, pieţele europene de abia au reacţionat la aceste ştiri. Dar restul Europei încă are nevoie de aprobarea celui de-al doilea pachet de asistenţă financiară pentru Grecia, convenit la summitul din 21 iulie al liderilor UE. Dacă nu va exista consens, Grecia va ajunge probabil în imposibilitatea de a-şi plăti datoriile şi va intra în incapacitate de plată. Dacă aceasta se va întâmpla, cine va suporta consecinţele?

Conform informaţiilor portalului The Journal.ie, datoria Greciei se împarte astfel în rândul băncilor: Grecia - 45,3 miliarde de euro, Germania - 16,3 miliarde de euro, Franţa - 10,8 miliarde de euro, Marea Britanie - 2,4 miliarde de euro.

Agenţia de evaluare financiară Standard and Poors a anunţat că profilul financiar al National Bank of Greece, EFG Eurobank, Alpha Bank şi Piraeus Bank este expus unor riscuri semnificative.

Agenţia de evaluare financiară Moody's Investors Service a revizuit miercuri în scădere ratingurile de credit ale băncilor franceze Credit Agricole şi Societe Generale, citând expunerea lor la datoria Greciei. De asemenea, Moodyâs a menţinut ratingurile BNP Paribas sub revizuire pentru o posibilă retrogradare, anunţând că profitabilitatea şi capitalul băncii furnizează un tampon adecvat pentru a sprijini expunerea băncii la Grecia, Portugalia şi Irlanda.

Sectoarele bancare din Bulgaria şi România sunt puternic dependente de industria bancară elenă. Iar un colaps bancar în Bulgaria şi România va avea un efect devastator asupra Ungariei.

Totodată, instituţiile de creditare austriece, cum ar fi Erste Bank şi Raiffeisen, au interese considerabile în ţările din Europa de Est, cum ar fi România şi Ungaria, fiind expuse astfel în cazul în care Europa de Est va resimţi efectul devastator al intrării Greciei în incapacitate de plată.

BCE deţine zeci de miliarde de euro din obligaţiunile guvernamentale elene şi a împrumutat băncilor din Grecia o sumă estimată la 100 miliarde de euro.

Dacă va avea loc o restructurare a datoriei Greciei, efectele vor fi extreme, fiind afectate şi obligaţiunile SUA. Randamentele vor scădea acolo, ca rezultat al aversiunii faţă de risc.

Criza din Grecia va determina o reconsiderare asupra ţărilor care vor mai intra în zona euro. Vor fi verificate mai multe criterii, cum ar fi dezechilibrele externe şi situaţia deficitului bugetar.