Previziuni optimiste pentru anul agricol 2026

Perspectivele pentru anul agricol 2026 sunt pozitive, mai ales la culturile de toamnă, care ­reprezintă peste 70% din total, însă fermierii vor continua să se confrunte cu incertitudini ­legate de preţuri, costuri şi ­acces la finanţare, arată analiza unei companii de agribusiness. Anul trecut s-a înregistrat o prefe­rință a producătorilor ­pen­tru culturile de toamnă, mai rezistente în fața schimbărilor climatice.

„Anticipăm un an 2026 cu rezultate bune din punctul de vedere al producţiilor pentru culturile de toamnă. Aţi văzut cât a plouat în toamna aceasta şi cum a fost iarna”, a declarat Liviu Dobre, CEO Agricover Holding, care a prezentat evoluţiile din agricultura românească. Acesta estimează pentru 2026 o creştere a cheltuielilor de producţie de sub 10%, pe fondul scumpirii motorinei şi a îngrăşămintelor. „Nu anticipez creşteri foarte mari la preţurile outputurilor (produselor agricole - n.r.). În materie de inputuri (seminţe, îngrăşăminte, motorină - n.r.), efectul scumpirilor la îngrăşăminte şi motorină este atenuat pentru culturile de toamnă, deoarece fermierii s-au aprovizionat din toamnă şi au beneficiat de costuri mai mici. Probabil că motorina şi îngrăşămintele puse cap la cap se traduc într-o creştere a cheltuielilor de producţie între 7 şi 10%”, a spus Dobre, potrivit Agerpres.

Dependenţa de importurile de îngrăşăminte rămâne un punct sensibil, iar soluția ar fi reluarea activităţii combinatului Azomureş. „Dacă se găseşte o soluţie pentru repornirea Azomureş, acest lucru nu poate decât să ajute”, a subliniat şeful companiei de agribusiness. 

Reprezentantul Agricover consideră că gestionarea riscurilor devine esențială, anul trecut fiind asigurate aproximativ 2,5 milioane ha de culturi, în special de către fermele mari. În acest context, ar fi necesar un sistem funcţional de asigurare, fie printr-un fond de risc, fie printr-o asigurare minimă obligatorie. 

Referitor la anul agricol 2025, a fost unul peste medie, cu producţii record de peste 30 de milioane de tone de cereale, deși „preţurile cerealelor şi oleaginoaselor au fost relativ scăzute”. Un fenomen important remarcat anul trecut a fost legat de migrarea culturilor către cele de toamnă, considerate mai sigure în contextul schimbărilor climatice. „Am văzut o migrare de la o structură 50-50 între culturi de toamnă şi de primăvară la una în care culturile de toamnă reprezintă aproape 70% din suprafaţă”, a adăugat Dobre.

Deşi producţiile bune de anul trecut au oferit fermierilor „o gură de oxigen”, aceştia rămân vulnerabili financiar. „Gradul de îndatorare este ridicat, marjele sunt în scădere la nivelul fermelor din România, dar, pe partea pozitivă, fermierii sunt mult mai atenţi la cheltuielile pe care le fac, încercând să-şi planifice mai bine financiar businessul”, a mai spus Liviu Dobre. (C.Z.)