Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Reguli mai stricte pentru protejarea pădurilor
Noul Cod Silvic, adoptat acum două zile de Camera Deputaţilor, marchează un nou început în gestionarea pădurilor, a declarat ministrul mediului. Documentul stabileşte, printre altele, cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale și prevede confiscarea materialului lemnos și a camioanelor care transportă cel puțin 5 metri cubi de lemn fără forme legale. Actul normativ dă posibilitatea tuturor cetăţenilor de a se plimba pe jos sau cu bicicleta în orice pădure.
Noua legislație reformează vechiul Cod Silvic votat acum 15 ani, iar adoptarea sa era un jalon important asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Din grupul de lucru care a scris proiectul au făcut parte cadre universitare de la Universitatea Transilvania din Braşov, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava şi specialişti de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.
Actul normativ vine cu o serie de prevederi menite să combată tăierile ilegale, printre care introducerea supravegherii video a drumurilor forestiere, confiscarea materialelor lemnoase, a mijlocului de transport şi suspendarea accesului în sistemul informatic în caz de infracţiuni, retragerea sau rechemarea de pe piaţă a produselor din lemn rezultate ca urmare a săvârşirii unor fapte penale. Falsificarea datelor informatice de natură silvică şi falsul în declaraţiile informatice vor fi pedepsite cu 1-5 ani de închisoare. Noul Cod prevede totodată înfiinţarea Registrului Forestier Naţional (RFN), în care vor fi incluşi toţi proprietarii de pădure, precum şi Consiliul Naţional pentru Silvicultură, care va urmări respectarea standardelor profesionale și de etică de către personalul silvic.
Se stabilesc clar obligaţiile şi drepturile proprietarilor de terenuri forestiere, se extinde suprafaţa unde sunt interzise tăierile la ras în parcurile şi ariile naturale protejate şi se introduce conceptul de „insule de îmbătrânire”, un mecanism prin care suprafeţele de minimum 0,1 ha, cu rol în menţinerea biodiversităţii, vor fi protejate de tăieri. De asemenea, se dublează suprafaţa minimă cu arbori, necesară pentru categoria de folosinţă pădure, de la 0,25 la 0,5 ha.
Ministrul mediului, Mircea Fechet, a salutat în Parlament adoptarea legii, spunând că este „o mare realizare”. El a arătat că printre cele mai importante modificări se află accesul liber în păduri, micşorarea pragului de la 10 la 5 mc care duce la confiscarea vehiculelor în cazul transportului ilegal de lemn, prevederile referitoare la pădurile abandonate, conflictul de interese pentru silvicultori. „Nu mai poţi fi şi angajat la un Ocol Silvic, şi, în acelaşi timp, să fii patron de firmă care exploatează masă lemnoasă sau să ai printre rudele foarte apropiate astfel de persoane care să deţină companii în acelaşi domeniu de activitate”, a precizat Fechet. (C. Z.)